AFFAIRE VIDAL ESCOLL ET GUILLAN GONZALEZ CONTRE ANDORRE

Rezoluția CM/ResDH(2011) 87 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Vidal Escoll și Guillan González împotriva Andorra (Recherche n 38196/05, Hotărârea din 29/07/2008, definitivă la 26/01/2009) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind faptul că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză privește o încălcare a dreptului reclamanților la un proces echitabil din cauza lacundului de a obține: executarea unei hotărâri pronunțate în favoarea acestora de către Tribunalul Superior de Justiție în 2003 [violarea articolului 6 alineatul (1) ] (a se vedea detaliile în comunicare) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.

În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 57 alineatul (2) din Convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)87 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Vidal Escoll and Guillán González împotriva Andorra Rezumat introductiv al cauzei Această cauză se referă la o cale de atac în cazul în care un stat membru nu poate obține executarea unei hotărâri pronunțate în favoarea sa de către Tribunalul Superior de Justiție în mai 2003. În 1999, când au contestat legalitatea permiselor de construcție pentru două clădiri aflate în construcție, alături de cazarea primului reclamant și în fața celui de al doilea, reclamanții au introdus o acțiune în anulare în fața secțiunii administrative a Tribunalului Battles. . Prin hotărârea din 28/05/2003, Tribunalul Superior de Justiție a acceptat cererea reclamanților și a ordonat demolarea părților clădirilor care depășesc înălțimea maximă autorizată.

Cu toate acestea, în 2004, Consiliul General a autorizat exproprierea unei părți din proprietățile fiecărui reclamant în cadrul unui proiect de urbanism. printr-o hotărâre pronunțată în aprilie 2005, Tribunalul Constituțional sesizat cu o cale de atac introdus de reclamanți, a considerat că exproprierile au avut ca efect transformarea dreptului reclamanților de a obține demolarea părții în cauză a clădirilor în dreptul la despăgubiri și de a pronunța în consecință cererea lor de executare a hotărârii din 28/05/2003 a Tribunalului Superior de Justiție. Curtea Europeană a subliniat că, începând cu 28 mai 2003, municipalitatea ar fi trebuit să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii judecătorești, iar hotărârile judecătorești în favoarea reclamanților au fost lipsite de orice domeniu de aplicare a regularizării ulterioare a situației imobilelor în litigiu, prin intermediul exproprierii unei părți din proprietatea fiecărui solicitant.

Pe de altă parte, Curtea a considerat că decizia de expropriere a proprietăților reclamanților nu putea fi considerată o situație excepțională care să justifice neexecutarea unei hotărâri definitive. În plus, Curtea a remarcat că guvernul Andorran nu a demonstrat că reclamanții au beneficiat de dreptul la despăgubiri (încălcarea articolului 6§1). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale și morale Costuri & cheltuieli Total 000 EUR 100 000 EUR Plata la 17/04/2009 b) Măsuri individuale În temeiul articolului 41 din Convenție, reclamanții au solicitat executarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Superior de Justiie în mai 2003 sau alternativ, o satisfacie echitabilă ca daune materiale și morale pe care le-ar fi suferit ca urmare a executării hotărârii menionate.

Curtea Europeană a acordat reclamanților o satisfacie echitabilă pentru toate prejudiciile. În consecință, Comitetul miniștrilor a considerat necesară nici o altă măsură individuală. II. Măsuri generale Autoritățile Andorrane au subliniat caracterul izolat al încălcării constatate în această cauză și au indicat că, pentru a preveni încălcări similare, hotărârea Curții Europene de Justiție a fost publicată la 29/04/2009 în Buletinul Oficial al Principatului da Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății unei satisfacții echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că a îndeplinit, prin urmare, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

[1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 14 septembrie 2011, în cadrul celei de-a 1120-a ședințe a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)87 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Vidal Escoll and Guillán González contre Andorre (Requête n o 38196/05, arrêt du 29/07/2008, définitif le 26/01/2009) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne une atteinte au droit des requérants à un procès équitable en raison de l’impossibilité d’obtenir l’exécution d’un arrêt rendu en leur faveur par le Tribunal supérieur de justice en 2003 (violation de l’article 6, paragraphe 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que, dans le délai imparti,

l’Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)87 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Vidal Escoll and Guillán González contre Andorre Résumé introductif de l’affaire Cette affaire concerne l’impossibilité pour les requérants d’obtenir l’exécution d’un arrêt rendu en leur faveur par le Tribunal supérieur de justice en mai 2003. En 1999, contestant la légalité des permis de construire pour deux immeubles en construction à côté du logement du premier requérant et en face de celui du second, les requérants ont introduit un recours en annulation des permis devant la section administrative du tribunal des batlles . Par un arrêt du 28/05/2003, le Tribunal supérieur de Justice a fait droit à la demande des requérants et a ordonné la démolition des parties des immeubles dépassant la hauteur maximale autorisée.

Cependant, en 2004, le Conseil général a autorisé l’expropriation d’une partie des propriétés de chaque requérant dans le cadre d’un projet d’urbanisme. Par un arrêt rendu en avril 2005, le Tribunal constitutionnel saisi d’un recours d’ empara introduit par les requérants, a considéré que les expropriations ont eu pour effet de transformer le droit des requérants à obtenir la démolition de la partie concernée des immeubles litigieux en un droit à indemnisation et de rendre en conséquence sans objet leur demande d’exécution de l’arrêt du 28/05/2003 du Tribunal supérieur de Justice. La Cour européenne a relevé que depuis le 28 mai 2003, la commune aurait dû prendre les mesures nécessaires pour se conformer à la décision judiciaire.

Or, les décisions de justice en faveur des requérants ont été dénuées de toute portée par la régularisation ultérieure de la situation des immeubles litigieux, au moyen de l’expropriation d’une partie de la propriété de chaque requérant. Par ailleurs, la Cour a estimé que la décision d’exproprier les propriétés des requérants ne pouvait être considérée comme une situation exceptionnelle tendant à justifier la non-exécution d’un arrêt définitif. Elle a noté en outre que le gouvernement andorran n’avait pas démontré que les requérants aient bénéficié de l’indemnisation prévue (violation de l’article 6§1).

I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel et moral Frais & dépens Total 80 000 EUR 20 000 EUR 100 000 EUR Payé le 17/04/2009 b) Mesures individuelles En vertu de l’article 41 de la Convention, les requérants ont demandé l’exécution de l’arrêt rendu par le Tribunal supérieur de Justice en mai 2003 ou alternativement, une satisfaction équitable au titre de dommages matériel et moral qu’ils auraient subis en raison de l’inexécution dudit arrêt. La Cour européenne a accordé aux requérants une satisfaction équitable pour tous préjudices confondus. En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres.

II. Mesures générales Les autorités andorranes ont souligné le caractère isolé de la violation constatée dans cette affaire et ont indiqué que, afin de prévenir des violations semblables, l’arrêt de la Cour européenne a été publié le 29/04/2009 dans le Bulletin Officiel de la Principauté d’Andorre. III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et qu’Andorre a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 14 septembre 2011 lors de la 1120e réunion des Délégués des Ministres.