STEKOVIC v. SLOVENIA

A cincea secțiune decizia nr. 43151/05, de către Damijan ŠTEKOVIČ, împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care a stat la 27 septembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Ganna Yudkivska, președinte, Boštjan M. Zupančič, Angelika Nußberger, judecători și Stephen Phillips, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 noiembrie 2005, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Dl Damijan Štekovič, este un național sloven care s-a născut în 1976 și trăiește în Žalec. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl B. Verstovšek, un avocat care practică în Celje. Guvernul sloven (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. La 29 decembrie 2000, reclamantul a instituit procedura civilă în fața Curții de District Celje. Procedura a fost în cele din urmă rezolvată cu hotărârea Curții Superiore Celje din 19 ianuarie 2007, adică, la mai puțin de trei luni de la punerea în aplicare a Actului privind protecția dreptului la judecată fără întârziere nejustificată („Legea 2006”). Reclamantul a depus ulterior un recurs asupra punctelor de drept la Curtea Supremă, care și-a pronunțat hotărârea la 15 mai 2008. Hotărârea a fost judecată la 20 iunie 2008. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor civile și în temeiul articolului 13 din Convenția cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. DREPTUL Curții constată că, după ce guvernul a primit notificarea cererii, ei au informat Curtea că au făcut o propunere de soluționare reclamantului. Prin acordul de decontare semnat de Oficiul Procurorului de Stat și de solicitant, primul a recunoscut o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil și a acceptat să plătească reclamantului prejudiciile morale suportate și costurile și cheltuielile suportate. Reclamantul a acceptat suma ca compensare integrală pentru daunele suportate din cauza lungii procedurii și a renunțat la orice nouă plângeri împotriva Republicii Sloveniei în ceea ce privește aceste plângeri. La 7 iunie 2011, reclamantul a informat Curtea că a ajuns la o soluție cu Procuratura de stat și că dorește să retragă cererea depusă în fața Curții. Curtea ia act de faptul că, după soluționarea atinsă între părți, această chestiune a fost rezolvată la nivel intern și că reclamantul dorește să își retragă cererea. Este convins că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să elimine cererea din lista sa. Stephen Phillips Ganna Yudkivska Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 43151/05

by Damijan ŠTEKOVIČ

against Slovenia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 27

September 2011 as a Committee composed of:

Ganna Yudkivska,

President,

Boštjan M. Zupančič,

Angelika Nußberger,

judges,

and Stephen Phillips,

Deputy Section Registrar

.

Having regard to the above application lodged on 21 November 2005,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Damijan Štekovič, is a Slovenian national who was born in 1976 and lives in Žalec. He was represented before the Court by Mr

B. Verstovšek, a lawyer practising in Celje. The Slovenian Government (“the Government”) were represented by their Agent.

On 29 December 2000 the applicant instituted the civil proceedings before the Celje District Court. The proceedings were finally resolved with the judgment of the Celje Higher Court of 19 January 2007, that is, less than three months after the implementation of the Act on the Protection of the Right to a Trial without Undue Delay (“the 2006 Act”). The applicant subsequently lodged an appeal on points of law with the Supreme Court, which delivered its judgment on 15 May 2008. The judgment was served on the applicant on 20 June 2008.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of civil proceedings and under Article

13 of the Convention about the lack of an effective domestic remedy in that regard.

THE LAW

The Court notes that, after the Government had been given notice of the application, they informed the Court that they had made a settlement proposal to the applicant.

By the settlement agreement signed by the State Attorney’s Office and the applicant, the former acknowledged a violation of the right to a trial within a reasonable time and accepted to pay the applicant the non-pecuniary damage sustained and costs and expenses incurred. The applicant accepted the amount as a full compensation for the damage sustained due to the length of the proceedings and waived any further claims against the Republic of Slovenia in respect of these complaints.

On 7 June 2011 the applicant informed the Court that he had reached a settlement with the State Attorney’s Office and that he wished to withdraw his application introduced before the Court.

The Court takes note that following the settlement reached between the parties the matter has been resolved at the domestic level and that the applicant wishes to withdraw his application. It is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols does not require the examination of the application to be continued (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list in accordance with Article 37 § 1 (a) of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Stephen Phillips

Ganna Yudkivska

Deputy Registrar

President