KAYAR v. TURKEY

DECIZIE A SEGUNDEI SECȚIUNE DECIZIE Nr. 53244/08 de către Zeki KAYAR împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 18 octombrie 2011 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 8 octombrie 2008, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Zeki Kayar, este un cetățean turc născut în 1973. La data introducerii cererii, el a fost reținut în închisoarea Siirt. Guvernul turc (“Guvernul”) era reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 10 din Convenție cu privire la refuzul autorităților naționale de a-i da o publicație în închisoare. Plaga reclamantului în temeiul articolului 10 din Convenție a fost comunicată Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Niciun răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 11 martie 2011, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 27 ianuarie 2011 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a atras atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reclamantul a primit această scrisoare la 21 martie 2011. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos Dragoljub Popović Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 53244/08

by Zeki KAYAR

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 18

October 2011 as a Committee composed of:

Dragoljub Popović,

President,

András Sajó,

Paulo Pinto de Albuquerque,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 8 October 2008,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Zeki Kayar, is a Turkish national who was born in 1973. At the date of the introduction of the application, he was detained in the prison of Siirt. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicant complained under Article 10 of the Convention about the refusal by the national authorities to give him a publication in the prison.

The applicant’s complaint under Article 10 of the Convention was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 11 March 2011, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 27 January 2011 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant received this letter on 21

March 2011. However, no response has been received.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Dragoljub Popović

Deputy Registrar

President