DE SIMONE v. SLOVENIA

A cincea secțiune DECIZIE nr. 2869/07, de către Marta DE SIMONE și alții împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiunea), care așeză la 3 noiembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Ganna Yudkivska, președinte, Boštjan M. Zupančič, Angelika Nußberger, judecători și Stephen Phillips, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere soluționarea dintre solicitanți și Procurorul de Stat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții sunt toți cetățenii sloveni care trăiesc în Ankara. Reclamantul Doamna Marta De Simone s-a născut în 1943, reclamantul dl Sandi De Simone s-a născut în 1965 și reclamantul Franco De Simone s-a născut în 1962. Acestea au fost reprezentate în fața Curții de către dl R. Munih, un avocat care practică în Koper. Guvernul sloven („Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor. Reclamanții au fost părți la proceduri civile care au fost în cele din urmă rezolvate înainte de 1 ianuarie 2007, adică, înainte de Actul 2006 privind protecția dreptului la un proces fără întârziere nejustificată („Actul 2006”) a devenit operațional. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor și în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. După ce guvernul a primit notificarea cererii, ei au informat Curtea că au făcut o propunere de soluționare reclamanților. Reclamanții au informat ulterior Curții că au ajuns la o soluție cu Procuratura de Stat și că au primit deja compensația convenită. Curtea ia act de faptul că, după soluționarea atinsă între părți, această chestiune a fost rezolvată la nivel intern și este convins că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererii (articolul amendat al Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă în conformitate cu art. 37 § 1 litera (b) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Stephen Phillips Ganna Yudkivska Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 2869/07

by Marta DE SIMONE and Others

against Slovenia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 3

November 2011 as a Committee composed of:

Ganna Yudkivska,

President,

Boštjan M. Zupančič,

Angelika Nußberger,

judges,

and Stephen Phillips,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the settlement between the applicants and the State Attorney’s Office,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The applicants are all Slovenian nationals living in Ankaran. The applicant Ms Marta De Simone was born in 1943, the applicant Mr Sandi De Simone was born in 1965 and the applicant Franco De Simone was born in 1962.

They were represented before the Court by Mr R. Munih, a lawyer practising in Koper. The Slovenian Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicants were parties to civil proceedings which were finally resolved before 1 January 2007, that is, before the 2006 Act on the Protection of the Right to a Trial without Undue Delay (“the 2006 Act”) became operational. Subsequently they lodged an appeal on points of law with the Supreme Court. The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of proceedings and under Article

13 of the Convention about the lack of an effective domestic remedy in that regard.

After the Government had been given notice of the application, they informed the Court that they had made a settlement proposal to the applicants. The applicants subsequently informed the Court that they had reached a settlement with the State Attorney’s Office and that they had already received the compensation agreed.

THE LAW

The Court takes note that following the settlement reached between the parties the matter has been resolved at the domestic level. It is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols does not require the examination of the application to be continued (Article

37

§

1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list in accordance with Article 37 § 1 (b) of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Stephen Phillips

Ganna Yudkivska

Deputy Registrar

President