KAASIK v. ESTONIA

Primă secțiune decizia nr. 38686/09 de către Kersti KAASIK împotriva Estonia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 15 noiembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Peer Lorenzen, președinte, Khanlar Hajiyev, Julia Laffranque, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 iulie 2009, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Kersti Kaasik, este un cetățean estonian născut în 1947 și locuiește în Uuemõisa. Guvernul estonian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Kuurberg, din Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 13 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurii penale și lipsa unui remediu eficace în acest sens. A plâns în continuare în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că nu a putut obține rambursarea cheltuielilor sale juridice în ciuda achitării. Reclamațiile reclamantului privind durata excesivă a procedurii penale și lipsa unui remediu eficace în acest sens au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile privind admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nu s-a primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 16 mai 2011, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale a expirat la 15 aprilie 2011 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Reclamantul a atras atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. André Wampach Peer Lorenzen grefier adjunct Președintele

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 38686/09

by Kersti KAASIK

against Estonia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 15

November 2011 as a Committee composed of:

Peer Lorenzen,

President,

Khanlar Hajiyev,

Julia Laffranque,

judges,

and André Wampach,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 11 July 2009,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Kersti Kaasik, is an Estonian national who was born in 1947 and lives in Uuemõisa. The Estonian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms M. Kuurberg, of the Ministry of Foreign Affairs.

The applicant complained under Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention about the excessive length of the criminal proceedings and the lack of an effective remedy in this respect. She further complained under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that she was unable to obtain reimbursement of her legal expenses despite her acquittal.

The applicant’s complaints concerning the excessive length of the criminal proceedings and the lack of an effective remedy in this respect were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit her own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 16 May 2011, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of her observations had expired on 15 April 2011 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant received this letter on 30 May 2011. However, no response has been received.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue her application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

André Wampach

Peer Lorenzen

Deputy Registrar

President