Mengesha Kimfe și alte 2 cauze împotriva Elveției

Rezoluția CM/ResDH(2011) 302 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului 3 cauze împotriva Elveției Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că el supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "CEDO"). Convenția precum și Curtea) [2] Având în vedere hotărârile enumerate mai jos, transmisă de Curte Comitetului odată definitivă Numele cauzelor (referință) Hotărârea Definitivului Mengesha Kimfe (24)04/05) 29/07/2010 29/10/2010 Agraw (3295/06) 29/07/2010 29/10/2010 Jusic (4691/06) 02/12/2010 02/03/2011 Reamintind că constatările de încălcare făcute de Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate în hotărâri, adoptarea de către statul membru pârât, dacă este necesar, a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcărilor și să șteargă, pe cât posibil, consecințele acestora pentru solicitant, precum și măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; După ce a invitat autoritățile din statul pârât să furnizeze un plan de acțiune privind măsurile propuse pentru executarea fiecăreia dintre hotărârile enumerate în tabelul de mai jos, după examinarea,

pentru fiecare cauză în conformitate cu normele Comitetului privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, bilanțul de acțiune furnizat de guvern (a se vedea anexa) observând că Statul pârât a acordat părților reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâri; DECURSĂ că acesta și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cauze și DECIDE de la: în ceea ce privește examinarea.

Anexă la Rezoluia CM/ResDH(□) 302 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Mengesha Kimfe/Elveția Mengesha Kimfe împotriva Elveției (solicitarea nr. 2404/05, Hotărârea din 29 iulie 2010, definitivă la 29 octombrie 2010) Raport de acțiune al guvernului elvețian Rezumat introductiv al cauzei Încălcarea dreptului la viața de familie al reclamantei (revoluționarul la mai mult de cinci ani de la Etiopia, a cărei cerere de azil fusese respinsă și care a fost separată în mod oficial de soțul ei, de asemenea, resortisant al Etiopiei a cărui cerere de azil fusese respinsă) timp de mai mult de cinci ani pe baza refuzului autorităților de a-i permite să își schimbe cantonul pentru a trăi în cantonul unde își locuiau soțul, ceea ce a fost considerat de Curtea Europeană o restricție care nu este necesară într-o societate democratică (violarea articolului 8). A. Pe plan individual: Cererea recurentei de reîntregire a familiei a fost acceptată la 1 iulie 2008, atunci când a fost emisă o autorizație de ședere în cantonul Vaud pentru acest motiv (§ 31 din hotărâre).

Informare din partea Tribunalului Administrativ Federal și a celorlalte autorități direct vizate (Oficiul Federal pentru Migrație, Cantonul Vaud). (reglementat la 2 august 2010) Plata unei satisfacții echitabile. (regulat la 19 noiembrie 2010) Publicare la Raportul trimestrial privind jurisprudența CEDO 3/2010 și difuzare la toate cantoanele și autoritățile federale a rezumatului lanului în trei limbi oficiale (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-f.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-i.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-d.pdf B. Pe plan general: Ca urmare a hotărârii Mengesha Kimfe împotriva Elveției, Oficiul Federal pentru Migrație și-a modificat practica administrativă.

Acesta va permite de acum înainte soților a căror procedură de azil a fost închisă definitiv, o schimbare de canton pentru a face posibilă viața lor comună. Printre condițiile de autorizare se numără, printre altele, posibilitatea de a executa trimiterea pentru o perioadă lungă de timp și un spirit minim de cooperare din partea persoanelor vizate. În plus, guvernul elvețian își exprimă convingerea că autoritățile și instanțele interne vor da, ca de obicei, un efect deplin acestei hotărâri (a se vedea Hotărârea Tribunalului Federal nr. 8_C268/2010, consid. 6.2, pronunțată la 6 ianuarie 2011). Concluziile Tribunalului de Primă Instanță: Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Elveția și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)302 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Agraw împotriva Elveției Agraw/Elveția (Recuperarea nr. 3295/06, Hotărârea din 29 iulie 2010, definitivă la 29 octombrie 2010) Raport de acțiune al guvernului elvețian Rezumat al cauzei Încălcarea dreptului la viața de familie al reclamantei (revoluționarul la mai mult de cinci ani de la Etiopia, a cărei cerere de azil fusese respinsă și care a fost separată în mod oficial de soțul ei, de asemenea, resortisant al Etiopiei a cărui cerere de azil fusese respinsă) timp de mai mult de cinci ani pe baza refuzului autorităților de a-i permite să își schimbe cantonul pentru a trăi în cantonul unde își locuiau soțul, ceea ce a fost considerat de Curtea Europeană o restricție care nu este necesară într-o societate democratică (violarea articolului 8). A. Pe plan individual : La 7 ianuarie 2008, recurenta a obținut o autorizație de ședere în cantonul Vaud împreună cu soțul său (§ 27 din hotărâre).

Informare din partea Tribunalului Administrativ Federal și a celorlalte autorități direct implicate (Oficiul Federal pentru Migrație, Cantonul de Vaud). (regulat la 2 august 2010) Plata satisfacției echitabile. (regulat la 19 noiembrie 2010) Publicarea în raportul trimestrial privind jurisprudența CEDO 3/2010 și difuzarea către toate cantoanele și autoritățile federale a rezumatului landului în cele trei limbi oficiale (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-f.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-i.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-d.pdf B. Pe plan general: Ca urmare a hotărârii Mengesha kofe împotriva Elveției, Oficiul Federal pentru Migrație și-a modificat practica administrativă.

Acesta va permite de acum înainte soților a căror procedură de azil a fost închisă definitiv, o schimbare de canton pentru a face posibilă viața lor comună. Printre condițiile de autorizare se numără, printre altele, posibilitatea de a executa trimiterea pentru o perioadă lungă de timp și un spirit minim de cooperare din partea persoanelor vizate. În plus, guvernul elvețian își exprimă convingerea că autoritățile și instanțele interne vor da, ca de obicei, un efect deplin acestei hotărâri (a se vedea Hotărârea Tribunalului Federal nr. 8_C268/2010, consid. 6.2, pronunțată la 6 ianuarie 2011). Concluziile Tribunalului de Primă Instanță: Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Elveția și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)302 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Jusic împotriva Elveției Jusic împotriva Elveției (Recerne nr. 4691/06, Hotărârea din 2 octombrie 2010, definitivă la 2 martie 2011) Raport de acțiune al guvernului elvețian Rezumat introductiv al cauzei Detenția ilegală a reclamantului, resortisant al Bosniei și Herțegovinei și a cărui cerere de azil a fost respinsă, timp de 22 de zile (de la 03-25/08/2005) la Cantonul de Vaud în vederea expulzării sale, pe motiv că autoritățile naționale nu au respectat criteriul de la art. 13b alineatul (1). c din vechea lege federală privind șederea și stabilirea străinilor, deoarece, în speță, nu a existat niciun motiv concret că reclamantul urma să se îndepărteze de la rentă [încalcarea articolului 5 alineatul (1) ] A. Pe plan individual: Informarea Tribunalului Federal și a altor autorități direct vizate.

(încheiat la 2 decembrie 2010) Redresarea satisfacției echitabile. (regulat la 14 aprilie 2011) Publicarea către Raportul trimestrial privind jurisprudența CEDO 4/2010 și difuzarea către toate cantoanele și autoritățile federale a rezumatului lapții în cele trei limbi oficiale (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-d.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-d.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-i.pdf Guvernul elvețian își exprimă convingerea că autoritățile și instanțele interne vor da, ca de obicei, un efect deplin acestei hotărâri.

Astfel, nu se intenționează nicio altă măsură. . Acest lucru, guvernul elvețian subliniază că dispozițiile dreptului intern relevant au fost modificate odată cu intrarea în legislația federală din 16 decembrie 2005 privind străinii (LETR) la 1 ianuarie 2008. În temeiul articolului 74 al. 1 let. b Letr, autoritatea cantonală competentă poate solicita unui străin să nu părăsească teritoriul care i-a fost atribuit sau să nu intre într-o anumită regiune atunci când străinul este afectat de o decizie de trimitere sau de rejudecare intrată în vigoare și există elemente concrete care fac ca acesta să se teamă că nu va părăsi Elveția în termenul prevăzut sau că nu a respectat termenul care i-a fost acordat pentru a părăsi teritoriul.

În cazul în care statul străin nu respectă un astfel de ordin, autoritatea cantonală competentă poate dispune detenția sa în timpul pregătirii deciziei privind șederea (art. 75, al. 1 let. b Letr) sau pentru a asigura executarea trimiterii (art. 76, al. 1 let. b Letr). Concluziile statului pârât: Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile și că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Elveția și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în prezenta cauză [1]. Adoptată de Comitetul miniștrilor în cadrul procedurii scrise în conformitate cu decizia adoptată în cadrul celei de-a 1128-a ședințe (decembrie 2011) (DH) la punctul F. [2] a se vedea, de asemenea, recomandările adoptate de Comitetul de Miniștri în cadrul supravegherii hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, în special Recomandarea Rec.

(2004)6 din Comitetul miniștrilor din statele membre privind îmbunătățirea acțiunilor interne.

Résolution CM/ResDH(2011)302 [1] Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme 3 affaires contre Suisse Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit qu’il surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »)) [2] , Vu les arrêts énumérés ci-dessous, transmis par la Cour au Comité une fois définitifs ; Nom des affaires (réf.

requête) Arrêt du Définitif le 1 Mengesha Kimfe (24404/05) 29/07/2010 29/10/2010 2 Agraw (3295/06) 29/07/2010 29/10/2010 3 Jusic (4691/06) 02/12/2010 02/03/2011 Rappelant que les constats de violation faits par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée dans les arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire, de mesures individuelles mettant fin aux violations et effaçant autant que possible les conséquences de celles-ci pour le requérant, et de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ; Ayant invité les autorités de l’Etat défendeur à fournir un plan d’action concernant les mesures proposées pour exécuter chacun des arrêts énumérés dans le tableau ci-dessous ; Ayant examiné, pour chaque affaire conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, le bilan d’action fourni par le gouvernement (voir en annexe) ; Ayant noté que l’Etat défendeur a versé aux parties requérantes la satisfaction équitable prévue dans les arrêts ; DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans ces affaires et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)302 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Mengesha Kimfe contre Suisse Mengesha Kimfe contre Suisse (Requête n o 24404/05, arrêt du 29 juillet 2010, définitif le 29 octobre 2010) Rapport d’action du Gouvernement suisse Résumé introductif de l’affaire Violation du droit à la vie familiale de la requérante (ressortissante de l’Ethiopie, dont la demande d’asile avait été rejetée, et qui a été séparée formellement de son époux, également ressortissant de l’Ethiopie dont la demande d’asile avait été rejetée) pendant plus de cinq ans sur la base du refus des autorités de lui permettre de changer de canton pour vivre au canton où séjournaient son mari, ce qui a été considéré par la Cour européenne comme une restriction n’étant pas nécessaire dans une société démocratique (violation de l’article 8). A. Sur le plan individuel : La demande de regroupement familial de la requérante a été acceptée le 1er juillet 2008, lorsqu’une autorisation de séjour dans le canton de Vaud pour ce motif lui a été délivrée (§ 31 de l’arrêt).

Information du Tribunal administratif fédéral et des autres autorités directement concernées (Office fédéral des migrations, canton de Vaud). (réglé le 2 août 2010) Versement de la satisfaction équitable. (réglé le 19 novembre 2010) Publication au Rapport trimestriel sur la jurisprudence de la CEDH 3/2010 et diffusion auprès de tous les cantons et autorités fédérales du résumé de l’arrêt dans les trois langues officielles (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-f.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-i.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-d.pdf B. Sur le plan général : A la suite de l’arrêt Mengesha Kimfe contre Suisse, l’office fédéral des migrations a modifié sa pratique administrative.

Il autorisera dorénavant aux époux dont la procédure d’asile était définitivement close, un changement de canton afin de rendre possible leur vie commune. Parmi les conditions d’autorisation figurent notamment l’impossibilité de l’exécution du renvoi pendant une période prolongée et un esprit minimal de coopération de la part des personnes concernées. En outre, le Gouvernement suisse part de l’idée que les autorités et tribunaux internes vont, comme d’habitude, donner plein effet audit arrêt (cf. l’arrêt du Tribunal fédéral no 8_C268/2010, consid.

6.2, rendu le 6 janvier 2011). Conclusions de l’Etat défendeur : Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour la partie requérante de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que la Suisse a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)302 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Agraw contre Suisse Agraw contre Suisse (Requête n o 3295/06, arrêt du 29 juillet 2010, définitif le 29 octobre 2010) Rapport d’action du Gouvernement suisse Résumé introductif de l’affaire Violation du droit à la vie familiale de la requérante (ressortissante de l’Ethiopie, dont la demande d’asile avait été rejetée, et qui a été séparée formellement de son époux, également ressortissant de l’Ethiopie dont la demande d’asile avait été rejetée) pendant plus de cinq ans sur la base du refus des autorités de lui permettre de changer de canton pour vivre au canton où séjournaient son mari, ce qui a été considéré par la Cour européenne comme une restriction n’étant pas nécessaire dans une société démocratique (violation de l’article 8). A. Sur le plan individuel : Le 7 janvier 2008, la requérante a obtenu une autorisation de séjourner dans le canton de Vaud avec son époux (§ 27 de l’arrêt).

Information du Tribunal administratif fédéral et des autres autorités directement concernées (Office fédéral des migrations, canton de Vaud). (réglé le 2 août 2010) Versement de la satisfaction équitable. (réglé le 19 novembre 2010) Publication au Rapport trimestriel sur la jurisprudence de la CEDH 3/2010 et diffusion auprès de tous les cantons et autorités fédérales du résumé de l’arrêt dans les trois langues officielles (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-f.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-i.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q3-d.pdf B. Sur le plan général : A la suite de l’arrêt Mengesha Komfe contre Suisse, l’office fédéral des migrations a modifié sa pratique administrative.

Il autorisera dorénavant aux époux dont la procédure d’asile était définitivement close, un changement de canton afin de rendre possible leur vie commune. Parmi les conditions d’autorisation figurent notamment l’impossibilité de l’exécution du renvoi pendant une période prolongée et un esprit minimal de coopération de la part des personnes concernées. En outre, le Gouvernement suisse part de l’idée que les autorités et tribunaux internes vont, comme d’habitude, donner plein effet audit arrêt (cf. l’arrêt du Tribunal fédéral no 8_C268/2010, consid.

6.2, rendu le 6 janvier 2011). Conclusions de l’Etat défendeur : Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour la partie requérante de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que la Suisse a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)302 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Jusic contre Suisse Jusic contre Suisse (Requête n o 4691/06, arrêt du 2 octobre 2010, définitif le 2 mars 2011) Rapport d’action du Gouvernement suisse Résumé introductif de l’affaire Détention illégale du requérant, ressortissant de Bosnie-Herzégovine et dont la demande d’asile avait été rejetée, pendant 22 jours (du 03-25/08/2005) au Canton de Vaud en vue de son expulsion, au motif que les autorités nationales n’avaient pas respecté le critère de l’article 13b para. 1 lit. c de l’ancienne loi fédérale sur le séjour et l’établissement des étrangers, car en l’espèce, il n’y avait pas d’indices concrets que le requérant allait se soustraire du refoulement (violation de l’article 5, paragraphe 1). A. Sur le plan individuel : Information du Tribunal fédéral et des autres autorités directement concernées.

(réglé le 2 décembre 2010) Versement de la satisfaction équitable. (réglé le 14 avril 2011) Publication au Rapport trimestriel sur la jurisprudence de la CEDH 4/2010 et diffusion auprès de tous les cantons et autorités fédérales du résumé de l’arrêt dans les trois langues officielles (f/a/i) : http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-d.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-d.pdf http://www.bj.admin.ch/content/dam/data/staat_buerger/menschenrechte/eurokonvention/ber-egmr-2010q4-i.pdf B. Sur le plan général : Le Gouvernement suisse part de l’idée que les autorités et tribunaux internes vont, comme d’habitude, donner plein effet audit arrêt.

Ainsi aucune autre mesure n’est envisagée. Cela nonobstant, le Gouvernement suisse souligne que les dispositions du droit interne pertinentes ont été modifiées avec l’entrée de la loi fédérale du 16 décembre 2005 sur les étrangers (LEtr) le 1er janvier 2008. En vertu de l’article 74, al. 1er let. b LEtr, l’autorité cantonale compétente peut enjoindre à un étranger de ne pas quitter le territoire qui lui est assigné ou de ne pas pénétrer dans une région déterminée lorsque « l’étranger est frappé d’une décision de renvoi ou d’expulsion entrée en force et des éléments concrets font redouter qu’il ne quittera pas la Suisse dans le délai prescrit ou il n’a pas respecté le délai qui lui était imparti pour quitter le territoire.

» Si l’étranger ne respecte pas une telle injonction, l’autorité cantonale compétente peut ordonner sa détention pendant la préparation de la décision sur le séjour (art. 75, al. 1er let. b LEtr) ou afin d’assurer l’exécution du renvoi (art. 76, al. 1er let. b LEtr). Conclusions de l’Etat défendeur : Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable et que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Suisse a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention dans la présente affaire.

[1] Adoptée par le Comité des Ministres dans le cadre de la procédure écrite conformément à la décision adoptée lors de la 1128e réunion (décembre 2011) (DH) sous le point F. [2] voir aussi les recommandations adoptées par le Comité des Ministres dans le cadre de la supervision des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme, et en particulier la Recommandation Rec (2004)6 du Comité des Ministres aux Etats membres sur l'amélioration des recours internes.