Kazmierski împotriva Poloniei

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr 11619/06 Dariusz Jan KA 2015/17MIERSKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află la 13 decembrie 2011 într-o cameră compusă din David Thór Björgvinsson, președinte, Lech Garlicki, Päivi Hirvelä, George Nicolaou, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, judecători și Lawrence Early, grefier de secțiune; Având în vedere cererea formulată mai sus la 3 martie 2006, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie, recurentul, dl Dariusz Jan Kaśmierski, este un cetățean polonez, născut în 1959 și rezident la Bydgoszcz. Guvernul polonez (atîlul) este reprezentat de agentul său, dl J. Wołąsiewicz, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plângea că aplicarea ineficientă de către autoritățile poloneze a hotărârilor judecătorești îi era favorabilă în ceea ce privește exercitarea drepturilor părintești față de fiul său, care se pare că a fost răpit de mama sa, fosta parteneră a reclamantului. Cererea a fost comunicată guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisorile recomandate cu confirmare de primire din 20 iunie și 1 În septembrie 2011, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea.

În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să elimine o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele indică faptul că un reclamant nu intenționează să o mențină. Scrisorile respective au fost primite, dar reclamantul nu le-a răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol.

Lawrence Early David Thór Björgvinsson Președinte

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 11619/06 Dariusz Jan KAŹMIERSKI contre la Pologne La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 13 décembre 2011 en une chambre composée de : David Thór Björgvinsson, président, Lech Garlicki, Päivi Hirvelä, George Nicolaou, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, juges, et de Lawrence Early, greffier de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 3 mars 2006, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Dariusz Jan Kaźmierski, est un ressortissant polonais, né en 1959 et résidant à Bydgoszcz. Le gouvernement polonais (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. J. Wołąsiewicz, du ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaignait de l’application inefficace par les autorités polonaises des décisions de justice lui étant favorables en matière de l’exercice de ses droits parentaux à l’égard de son fils, apparemment enlevé par sa mère, ancienne compagne du requérant. La requête a été communiquée au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse. Par des lettres recommandées avec accusé de réception des 20 juin et 1 er septembre 2011, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation.

Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir celle-ci. Lesdites lettres ont été réceptionnées mais le requérant ne les a pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Lawrence Early David Thór Björgvinsson Greffier Président