KUZIOLA c. POLOGNE

Secțiunea a patra Cerere nr. 18992/10 Aleksander KUZIOŁA împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 13 decembrie 2011 într-o cameră compusă din David Thór Björgvinsson, președinte, Lech Garlicki, Päivi Hirvelä, George Nicolaou, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Nebojša Vučić, judecători, și Lawrence Early, grefier de secțiune; Având în vedere cererea formulată mai sus la 22 martie 2010, După ce a intenționat acest lucru, pronunță următoarea decizie în fața reclamantului, dl Aleksander Kuzioła, este un cetățean polonez, născut în 1981 și rezident la Zielona Góra. Guvernul polonez (atît) este reprezentat de agentul său, dl J. Wołąsiewicz, de la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul, încarcerat la momentul faptelor, se plângea de o practică în temeiul căreia deținuții care fac închisoare sunt obligați să-și depună bunurile în valoare de o anumită sumă, fie într-un seif din închisoare, fie într-o bancă impusă de autorități, oferind o dobândă nesemnificativă. Cererea a fost comunicată guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisorile recomandate cu confirmare de primire din 20 iulie și 9 În septembrie 2011, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să elimine o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele indică faptul că un reclamant nu intenționează să o mențină. Aceste scrisori se întorc la grefă, având în vedere faptul că reclamantul nu le-a solicitat. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Lawrence Early David Thór Björgvinsson Președinte

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

18992/10

Aleksander KUZIOŁA

contre la Pologne

La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 13 décembre 2011 en une chambre composée de

:

David Thór Björgvinsson,

président,

Lech Garlicki,

Päivi Hirvelä,

George Nicolaou,

Ledi Bianku,

Zdravka Kalaydjieva,

Nebojša Vučinić,

juges,

et de Lawrence Early,

greffier

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 22 mars 2010,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Aleksander Kuzioła, est un ressortissant polonais, né en 1981 et résidant à Zielona Góra. Le gouvernement polonais («

le Gouvernement

») est représenté par son agent, M. J. Wołąsiewicz, du

ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 1 du Protocole n

o

1 à la Convention, le requérant, incarcéré à l’époque des faits, se plaignait d’une pratique en vertu de laquelle les détenus purgeant une peine de prison sont obligés de déposer leurs avoirs d’un certain montant soit dans un coffre fort au sein de la prison, soit au sein d’une banque imposée par les autorités, offrant un taux d’intérêt insignifiant.

La requête a été communiquée au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par les lettres recommandées avec accusé de réception des 20 juillet et 9

septembre 2011, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait n’en avaient pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir celle-ci. Lesdites lettres sont retournées au greffe, compte tenu du fait que le requérant ne les avait pas réclamées.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Lawrence Early

David Thór Björgvinsson

Greffier

Président