Inanç și alții împotriva Turciei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 21280/05 Güler mai multe împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 10 ianuarie 2012 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători, și Françoise Elens-Passos, adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată anterior la 30 mai 2005, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, După ce a deliberat în acest sens, face următoarea decizie procedura Reclamanții Cengiz maior, Hüsamettin Güney, Mukaddes Mavi, Aziz Tuncel, Ayhan Parlas, Ayșe Handan Özdamar, Salif Gülbahçe, Ali Kuyumcu, Ayse Hasemir, Nilgün K Aceștia sunt reprezentați în fața Curții de către domnul M.K.

Turan, avocat în Prin scrisorile din 29 august 2005, 14 iunie 2007 și 30 iunie 2010, în cadrul cererii nr. 21280/05, moștenitorii legali ai Kürșat Tamer Özer (doamna Ayșegül Özer, soția sa, și domnii Eray Özer și Erdi Özer, copiii săi, născuți în 1956, 1982 și 1984), ai Cengiz Mehmet 'nç și Mustafa'nç și domnișoara Sabahat Nilay'nç, copiii săi, născuți în 1954, 1974, 1983 și 1978) și Mukaddes Mavi (mr. Ömer Mavi și Özcan Mavi și doamna Öznur Kuyucu (Mavi), copiii săi, născuți în 1957, 1964 și, respectiv, 1967) și-au exprimat dorința de a continua procedura în fața Curții. Din motive practice, Kürșat Tamer Özer, Cengiz La data de 4 aprilie 2011, Curtea a comunicat guvernului obiecțiunile reclamanților obținute din durata procedurilor de despăgubire și a întârzierilor administrative în plata despăgubirilor suplimentare.

Reclamanții au invocat alte motive, printre care cele referitoare la insuficiența sumelor suplimentare de expropriere. Acestea invocau articolele 6 din Convenția nr. și 1 din Protocolul nr. 29 septembrie 2011 și 10 octombrie 2011, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de către părți.

Prin aceste declarații, Ö Õ este angajat să plătească 800 EUR (o mie opt sute de euro) către Safiye Özer, Tülay Akansoy (Özer) și Türker Özer împreună, 600 EUR (șase cenți) moștenitorilor de la Kürșat Tamer Özer, și anume Ayșegül Özer, Erdi Özer și Eray Özer împreună, 400 EUR (două mii patru sute de euro) pentru a-și îndeplini sarcinile în cadrul Özer, Salif Gülbahçe și Ali Kuyumcu individual, 200 EUR (o mie două sute de euro) pentru Ayhan Parlas și Ayșe Handan Özdamar împreună; 200 EUR (o mie două sute EUR) moștenitorilor Mukaddes Mavi, și anume Ömer Mavi, Özcan Mavi, Öznu Kuyucu (Mavi) în comun, 500 (o mie cinci sute EUR) la Hüsamettin Güney, 200 EUR (o mie două sute de euro) la Aziz Tuncel, 400 EUR (două mii patru sute de euro) la Rahime çar, Ayten K 500 EUR (o mie cinci sute EUR) moștenitorilor Cengiz Yalmaz, Süleyman K… Sumele respective, care acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății, fără orice taxă aplicabilă și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului.

În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö Õ s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii [art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție]. În consecință, trebuie eliminată cauza rolului.

Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Dragoljub Popović Grefier Adjunct Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 21280/05 Güler İNANÇ et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 10 janvier 2012 en un comité composé de : Dragoljub Popović, président, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, juges, et de Françoise Elens-Passos, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 30 mai 2005, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : PROCÉDURE Les requérants Cengiz İnanç, Hüsamettin Güney, Mukaddes Mavi, Aziz Tuncel, Ayhan Parlas, Ayșe Handan Özdamar, Salif Gülbahçe, Ali Kuyumcu, Ayșe Hasemir, Nilgün Kılıçay, Belgin Yılmaz, Süleyman Kızılarslan, Bülent Özdamar, Engin Özdamar, İsmail Özer, Tülay Akansoy (Özer), Safiye Özer, Kürșat Tamer Özer, Türker Özer, Rahime Çınar, Ayten Kılıç, Mehmet Çınar, et Aysel Çınar (Kaya) sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1941, 1940, 1939, 1946, 1936, 1957, 1934, 1958, 1940, 1970, 1965, 1946, 1962, 1968, 1934, 1954, 1928, 1953, 1957, 1941, 1978, 1973 et 1970. Ils sont représentés devant la Cour par Me M.K.

Turan, avocat à İzmir. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. Les requérants Kürșat Tamer Özer, Cengiz İnanç et Mukaddes Mavi sont décédés respectivement les 7 juin 2005, 5 mars 2006 et 30 juin 2010. Par les lettres en date des 29 août 2005, 14 juin 2007 et 30 juin 2010, dans le cadre de la requête no 21280/05, les héritiers légaux de Kürșat Tamer Özer (Mme Ayșegül Özer, son épouse, et MM. Eray Özer et Erdi Özer, ses enfants, nés respectivement en 1956, 1982 et 1984), de Cengiz İnanç (Mme Güler İnanç, son épouse, MM. Mehmet İnanç et Mustafa İnanç et Mlle Sabahat Nilay İnanç, ses enfants, nés respectivement en 1954, 1974, 1983 et 1978) et de Mukaddes Mavi (MM.

Ömer Mavi et Özcan Mavi et Mme Öznur Kuyucu (Mavi), ses enfants, nés respectivement en 1957, 1964 et 1967) ont exprimé leur souhait de poursuivre la procédure devant la Cour. Pour des raisons d’ordre pratique, Kürșat Tamer Özer, Cengiz İnanç et Mukaddes Mavi continueront à être appelés les « requérants » bien qu’il y ait lieu aujourd’hui d’attribuer cette qualité à leurs héritiers légaux (voir, mutatis mutandis, Dalban c. Roumanie [GC] , n o 28114/95, § 1, CEDH 1999-VI). En date du 4 avril 2011, la Cour a communiqué au Gouvernement les griefs des requérants tirés de la durée des procédures en indemnisation et des retards de l’administration dans le paiement des indemnités complémentaires. Les requérants faisaient valoir d’autres griefs, dont celui portant sur l’insuffisance des montants des compléments d’indemnité d’expropriation.

Ils invoquaient les articles 6 de la Convention et 1 er du Protocole n o 1. Les 29 septembre 2011 et 10 octobre 2011, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties.

Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser ; - 1 800 EUR (mille huit cents euros) à Safiye Özer, Tülay Akansoy (Özer) et Türker Özer conjointement, - 600 EUR (six cents euros) aux héritiers de Kürșat Tamer Özer, à savoir Ayșegül Özer, Erdi Özer et Eray Özer conjointement, - 2 400 EUR (deux mille quatre cents euros) à İsmail Özer, Salif Gülbahçe et Ali Kuyumcu individuellement, - 1 200 EUR (mille deux cents euros) à Ayhan Parlas et Ayșe Handan Özdamar conjointement, - 1 200 EUR (mille deux cents euros) aux héritiers de Mukaddes Mavi, à savoir Ömer Mavi, Özcan Mavi, Öznur Kuyucu (Mavi) conjointement, - 1 500 (mille cinq cents euros) à Hüsamettin Güney, - 1 200 EUR (mille deux cents euros) à Aziz Tuncel, - 2 400 EUR (deux mille quatre cents euros) à Rahime Çınar, Ayten Kılınç, Mehmet Çınar et Aysel Kaya conjointement, - 1 500 EUR (mille cinq cents euros) aux héritiers de Cengiz İnanç, à savoir Güler İnanç, Mehmet İnanç, Sabahat Nilay İnanç et Mustafa İnanç conjointement, - 2 400 EUR (deux mille quatre cents euros) à Ayșe Hasemir, Nilgün Kılıçay, Belgin Yılmaz, Süleyman Kızılarslan, Bülent Özdamar et Engin Özdamar conjointement et les requérants ont renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de leur requête.

Lesdites sommes, couvrant tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, seront converties en livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable et seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.

Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. EN DROIT La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Françoise Elens-Passos Dragoljub Popović Greffière adjointe Président