SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 43534/07 Ahmet Hoșgören împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 20 martie 2012 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière de secțiune, având în vedere cererea formulată anterior la 28 septembrie 2007, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, domnul Ahmet Hoșgören este un resortisant turc, născut în 1940 și rezident în Sanl Fără a aduce atingere dispozițiilor Convenției, reclamantul s-a plâns de întârzierea luată de administrație în executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea sa. În lipsa unui răspuns din partea reclamantului, guvernul a comunicat o declarație unilaterală, transmisă reclamantului pentru observații. Scrisorile adresate reclamantului de către modul de la comunicarea cauzei sunt toate fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 30 noiembrie 2011, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenele care i-au fost acordate pentru prezentarea observațiilor și a observațiilor sale au expirat și că nu a solicitat nicio prelungire a termenelor. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ea putea elimina o cerere din rol atunci când, la fel ca în speță, circumstanțele dau impresia că un reclamant nu intenionează să o mențină. Scrisoarea nu a putut fi emisă deoarece reclamantul s-a mutat. El nu și-a furnizat noua adresă Curții: obligația care i-a fost adresată [art. 47 alineatul (6) din regulament]. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul (n mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Francoise Elens-Passos Dragoljub Popović Director adjunct
Requête n
o
43534/07
Ahmet Hoșgören
contre la Turquie
La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 20 mars 2012 en un comité composé de
:
Dragoljub Popović,
président,
András Sajó,
Paulo Pinto de Albuquerque,
juges,
et de Françoise Elens-Passos,
greffière adjointe
de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 28 septembre 2007,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Ahmet Hoșgören est un ressortissant turc, né en 1940 et résidant à Sanlıurfa. Il a été représenté devant la Cour par M
e
le Gouvernement
») est représenté par son agent.
N’invoquant aucune disposition de la Convention, le requérant se plaignait du retard pris par l’administration dans l’exécution de décisions judiciaires rendues en sa faveur.
Le grief du requérant a été communiqué au Gouvernement qui n’a pas souhaité présenter d’observations mais arriver à un règlement amiable de l’affaire. En l’absence de réponse du requérant, le Gouvernement a communiqué une déclaration unilatérale, transmise au requérant pour commentaires. Les lettres adressées au requérant par le Greffe depuis la communication de l’affaire sont toutes demeurées sans réponse.
Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 30 novembre 2011, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que les délais qui lui avaient été impartis pour la présentation de ses observations et commentaires étaient venus à échéance et qu’il n’avait sollicité aucune prorogation des délais. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre n’a pu être délivrée car le requérant a déménagé. Il n’a pas fourni sa nouvelle adresse à la Cour nonobstant l’obligation qui lui en est faite (article 47 § 6 du règlement).
A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.
Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Françoise Elens-Passos
Dragoljub Popović
Greffière adjointe
Président