I.I. c. FRANCE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 55321/11 I.I. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 22 mai 2012 într-un comitet compus din Mark Villiger, președinte, Ganna Yudkivska, André Potocki, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 1 septembrie 2011, Având în vedere măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, după ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Președintele secțiunii, I.I., este un cetățean rus, de origine cecenă, născut în 1985. Președintele secțiunii a acceptat cererea de nedivulgare a identității sale formulată de reclamant [art. 47 alineatul (3) din Regulamentul de procedură] și a fost reprezentat în fața Curții de către domnul A. Tallec, avocat la Paris. Guvernul francez ( E. Belliard, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul a declarat că o trimitere la Belarus sau Federația Rusă a fost supusă unor tratamente contrare acestei dispoziții. La 2 septembrie 2011, președintele secțiunii căreia i s-a atribuit cauza a decis să informeze guvernul să nu trimită reclamantul în Belarus sau Federația Rusă pe durata procedurii în fața Curții. La 13 decembrie 2011, guvernul a transmis grefei observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii. Acestea au fost adresate reclamantului la 16 decembrie 2011, care a fost invitată să transmită observațiile sale. în răspuns înainte de 27 ianuarie 2012. La 28 februarie 2012, grefa a trimis o scrisoare reclamantului prin care a constatat că termenul pentru prezentarea observațiilor sale ca răspuns la observațiile guvernului a expirat de la 27 februarie 2012. 1 ianuarie 2012 și anume că nu a fost solicitată nicio prelungire. De asemenea, reclamanta a fost invitată să informeze grefa înainte de 13 martie 2012 în cazul în care dorește să-și mențină cererea și a fost informată cu privire la faptul că, în lipsa unui răspuns din partea sa, aceasta ar fi considerată ca nefiind dispusă să-și mențină cererea. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n mai târziu care să impună continuarea examinării cererii. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Stephen Phillips Mark Villiger Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

55321/11

I.I.

contre la France

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 22 mai 2012 en un comité composé de

:

Mark Villiger,

président,

Ganna Yudkivska,

André Potocki,

juges,

et de Stephen Phillips,

greffier adjoint

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 1

er

septembre 2011,

Vu la mesure provisoire indiquée au gouvernement défendeur en vertu de l’article 39 du règlement de la Cour,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, I.I. est un ressortissant russe, d’origine tchétchène, né en 1985. Le président de la section a accédé à la demande de non-divulgation de son identité formulée par le requérant (article 47 § 3 du règlement). Il a été représenté devant la Cour par M

e

A. Le Tallec, avocat à Paris.

Le gouvernement français («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent, M

me

E. Belliard, directrice des affaires juridiques au ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant allègue qu’un renvoi vers la Biélorussie ou la Fédération de Russie l’exposerait à des traitements contraires à cette disposition.

Le 2 septembre 2011, le président de la section à laquelle l’affaire fut attribuée décida d’indiquer au Gouvernement de ne pas procéder au renvoi du requérant vers la Biélorussie ou la Fédération de Russie pour la durée de la procédure devant Cour.

Le 13 décembre 2011, le Gouvernement transmit au greffe ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. Celles-ci furent adressées à la partie requérante le 16 décembre 2011, laquelle fut invitée

à faire parvenir ses observations

en réponse avant le 27 janvier 2012. Le 28 février 2012, le greffe adressa un courrier à la partie requérante par lequel il constatait que le délai imparti pour la présentation de ses observations en réponse à celles du Gouvernement était échu depuis le 27

janvier 2012 et qu’aucune prolongation n’avait été sollicitée. La partie requérante fut également invitée à informer le greffe avant le 13 mars 2012 si elle souhaitait maintenir sa requête et fut avertie de ce qu’en l’absence de réponse de sa part, elle serait considérée comme ne désirant pas maintenir sa requête.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir sa requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.

Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1

in fine

, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l’affaire

du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Stephen Phillips

Mark Villiger

Greffier adjoint

Président