CtEDO 29.05.2012 Auto

KHALEDIAN c. BELGIQUE

RESPONDENT
BEL
HOTĂRÂRE
29.05.2012
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KHALEDIAN c. BELGIQUE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Cerere nr. 42874/09 Hiwa KHALEDIAN împotriva Belgiei introdusă la 29 iulie 2009 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Hiwa Khaledian, este un resortisant irakian născut în 1978 și rezident în Anvers (Belgia). El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Mary, avocat la Bruxelles. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează: la 25 iulie 2006, poliția britanică a fost informată cu privire la o eventuală luare de ostatici, având în vedere că cererea de răscumpărare de 50 000 de euro ( La 28 iulie 2006, poliția britanică a transmis informații poliției federale belgiene, care s-a referit imediat la localizarea și identificarea numărului de telefon utilizat. La 28 iulie 2006, poliția belgiană a efectuat percheziții și a descoperit la Anvers două victime sechestrate și grav maltratate. În actul de punere sub acuzare din 8 septembrie 2008, reclamantul a fost acuzat, împreună cu cinci colegi acuzati, că a fost acuzat în Anvers în perioada 23 iulie 2006 - 29 iulie 2006, ca autor sau coautor, că a fost condamnat pentru luarea de ostatici a B.S. și R.R., un bărbat și o femeie de origine indulgentă, constituite prin arestare, deținere sau răpire de persoane pentru a răspunde la executarea unui ordin sau a unei condiții, cum ar fi pregătirea sau facilitarea executării unei infracțiuni sau a unei infracțiuni, favorizarea evadării, evadarea, obținerea sau asigurarea eliberării autorilor sau complicilor unei infracțiuni sau a unei infracțiuni. Aceste fapte aveau ca circumstanțe agravante faptul că ostaticii fuseseră supuși torturii și că aceste fapte le cauzaseră o incapacitate permanentă fizică sau psihică. Ambele victime R.R. și B.S. au raportat că au fost răpiți sub pretextul de a beneficia de un tranzit către Regatul Unit în care doreau să meargă. Victimele au fost somate să plătească fiecare 25 000 EUR pentru eliberarea lor și să contacteze cunoștințele lor din Regatul Unit pentru a obține răscumpărarea. Între timp, ele au fost bătute și torturate la ore regulate, cu o curea de piele, cu un băț de lemn, cu bombe de deodorant pentru a provoca arsuri prin aprinderea gazului, cu o pungă de plastic înfășurată în jurul capului pentru a produce senzație de sufocare și un fir electric. La 29 iulie 2006, investigatorii au localizat unul dintre răpitori. A La adresa indicată, aceștia au găsit reclamantul aflat în posesia a două documente de identitate cu două nume diferite și documente referitoare la un proces care era împotriva sa în Țările de Jos pentru trafic de persoane. Potrivit relatării celor două victime, reclamantul le bătea în fiecare zi cu un băț și un fir electric. De asemenea, el le - a pus o batistă în gură, o pungă de plastic pe cap și le - a strâns capul și le - a făcut să se simtă sufocați și le - a bătut pe tot corpul, dar și în stomac, pe urechi, pe gât și pe spate. În timpul interogării primului acuzat, F.R., acesta a declarat că a acționat la ordinul reclamantului. Acesta a recunoscut în timpul interogatoriului că într-o zi, el a bătut victimele cu un fir electric, dar primul acuzat a fost principalul torturator. În timpul confruntării cu declarațiile victimelor, reclamantul a declarat că a fost în doliu că o victimă nu a murit atunci când primul acuzat a violat cu ajutorul unui băț de lemn. El a recunoscut, de asemenea, că a întrebat victimele ce instrument de tortură au vrut ca micul dejun. În cele din urmă, el i-a bătut cu atâta forță, încât arma lui s-a rupt. De asemenea, a recunoscut că a cumpărat cu un alt co-acuzat mașina care permitea transportarea ostaticilor. Al treilea acuzat, domnul M., a declarat că a avut impresia că reclamantul era cel care organiza faptele. Cel de-al patrulea acuzat a confirmat declarațiile victimelor privind loviturile și tortura și circumstanța că reclamantul și primul acuzat au fost principalii autori ai acestora. În fața instanței de judecată, juriul a fost chemat să răspundă la întrebări similare pentru fiecare acuzat. Răspunsurile date de juriu au variat în funcție de gradul de implicare al fiecărui acuzat. Cele șase întrebări și răspunsurile lor cu privire la reclamant au fost citite după cum urmează [Traducere prin grefa] Întrebarea 7: Faptul principal este că cel de-al doilea acuzat, Khaledian Hiwa, aici de față, este vinovată de faptul că, în Anvers, în perioada 23 iulie 2006 - 29 iulie 2006 fie pentru că a executat actul sau pentru că a cooperat direct la executarea acestuia, fie pentru a fi acordat, prin orice fapt, un ajutor astfel încât fără ajutorul său să fi putut fi comis. Se face vinovată de luarea de ostatici a R.R., născută în India la 31 martie 1977, constituită din arestare, detenție sau răpire a persoanelor pentru a răspunde la executarea unui ordin sau a unei condiții, cum ar fi pregătirea sau facilitarea executării unei infracțiuni sau a unei infracțiuni, promovarea exodului, evaziunii, obținerea eliberării sau asigurarea că autorii sau complicii unei infracțiuni sau a unei infracțiuni Răspuns: DA Întrebarea 8 : Circumstanța agravantă A fost luată ostatica descrisă la a șasea întrebare făcută cu circumstanța că R.R., născută în India la 31 martie 1977, a fost supusă torturii Răspuns: DA Întrebarea 9 : Circumstanța agravantă Luarea de ostatici descrisă la a șasea întrebare a fost făcută cu condiția că arestarea, deținerea sau răpirea R.R., născută în India la 31 martie 1977, a provocat o incapacitate permanentă fizică sau psihică Răspuns: NU Întrebare 10 : Fapt principal Este cel de-al doilea acuzat, Khaledian Hiwa, aici de față, este vinovată de faptul că, în Anvers, în perioada 23 iulie 2006 - 29 iulie 2006 fie pentru că a executat actul sau pentru că a cooperat direct la executarea acestuia, fie pentru a fi acordat, prin orice fapt, un ajutor astfel încât fără ajutorul său să fi putut fi comis. să fie condamnat pentru luarea de ostatici B.S., născut în India la 6 decembrie 1977, constituit din: arestare, detenție sau răpire de persoane pentru a răspunde la executarea unui ordin sau a unei condiții, cum ar fi pregătirea sau facilitarea executării unei infracțiuni sau a unei infracțiuni, promovarea exodului, evaziunii, obținerea eliberării sau asigurarea că autorii sau complicii la o crimă sau la o crimă sau la o crimă Răspuns: DA Întrebarea 11: Circumstanța agravantă A fost luată ostatica descrisă la a șasea întrebare făcută cu circumstanța că B.S., născut în India la 6 decembrie 1977, a fost supus torturii Răspuns: DA Întrebarea 12: Circumstanța agravantă Luarea de ostatici descrisă la a șasea întrebare a fost făcută cu condiția că arestarea, deținerea sau răpirea B.S., născută în India la 6 decembrie 1977, a provocat o incapacitate permanentă fizică sau psihică Răspuns: NU La 26 noiembrie 2008, instanța de judecată a reînceput verdictul de vinovăție pronunțat de juriu și l-a condamnat pe reclamant la condamnare pe o perioadă de douăzeci și cinci de ani. Pentru stabilirea pedepsei, curtea ține cont de atrocitatea faptelor, prin faptul că victimele au fost bătute și torturate, că au fost bătute pe talpa picioarelor, că au fost provocate arsuri, că moartea prin submersie și prin asfixiere a fost înscenată și că una dintre cele două victime a fost violată cu ajutorul unui băț. Curtea a constatat că autorii nai au avut nici un respect pentru valoarea umană și integritatea fizică a aproapelui lor. Curtea a remarcat, de asemenea, că faptele lăsau să se vadă un spirit periculos și criminal. Aceasta a luat în considerare în mod egal o circumstanță atenuantă, în măsura în care reclamantul a avut în cazierul său judiciar că o încălcare a legii privind interzicerea portului de arme. În cele din urmă, instanța a reieșit din actul de acuzare rolul decisiv al reclamantului, precum și marea sa influență asupra co-inculpaților. La 10 martie 2009, Curtea de Casație a respins recursul pe motiv în special că circumstanța pe care juriul a răspuns la întrebările fără motivare ulterioară nu constituia în sine o încălcare a articolului 1 din Convenție. Curtea a subliniat, de asemenea, că componența juriului și procedura în fața instanței de judecată oferă întotdeauna garanții suficiente împotriva arbitrarului. Dreptul și practica internă relevante Dreptul și practica internă relevantă, inclusiv evoluțiile recente, sunt descrise în cauza Taxquet c. Belgia [GC], n 926/05, § 22-42, CEDH 2010. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge de lipsa motivării de a se pronunța în instanță în instanță și de caracterul neadecvat al întrebărilor adresate juriului. Reclamantul se referă la jurisprudența Curții, așa cum este menționată în Hotărârea Goktepe c. Belgia 50372/99, 2 iunie 2005) și Taxquet c. Belgia 926/05, 13 ianuarie 2009). Dreptul reclamantului la un proces echitabil, garantat prin art. 6 alineatul (1) din Convenție, a fost respectat în speță, având în vedere faptul că: hotărârea instanței judecătorești în litigiu care l-a condamnat nu conține motive (Taxquet c. Belgia [GC] (n 926/05, CEDH 2010)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2014-11-18
0,96
AFFAIRE KHALEDIAN c. BELGIQUE
lèvement de personnes pour répondre de l’exécution d’un ordre ou d’une condition, tel que préparer ou faciliter l’exécution d’un crime ou d’un délit, favoriser la fuite, l’évasion, obtenir la libération ou assurer l’impunité des auteurs ou
CtEDO 2020-02-18
0,92
AFFAIRE MAKDOUDI c. BELGIQUE
nisien, M. Montassar Makdoudi (« le requérant »), a saisi la Cour le 10 mars 2015 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention »). 2. Le requérant a été représe
CtEDO 2012-11-24
0,92
TRABELSI c. BELGIQUE
d’appel de Bruxelles le 28 juin 2012. 29. Ensuite, ayant entre-temps été transféré d’abord à la prison de Bruges puis à la prison de Hasselt, le requérant introduisit une nouvelle requête de mise en liberté le 13 août 2012 devant le tribuna
CtEDO 2012-01-16
0,91
M.D. c. BELGIQUE
é par l’article 71 al. 1 de la loi sur les étrangers. Le 11 août 2010, une chambre des mises en accusation autrement composée jugea que l’affaire était sans objet pour la raison suivante : « La cour ne peut que constater que le fondement du
CtEDO 2026-03-05
0,91
AFFAIRE KHATTAB c. BELGIQUE
is, Artūrs Kučs, Anna Adamska-Gallant, juges, et de Ilse Freiwirth, greffière de section, Vu : la requête (n o 40272/18) dirigée contre le Royaume de Belgique et dont un ressortissant de cet État, également de nationalité syrienne, M. Khale
Sursă