SHEIKH HUSSEIN v. THE UNITED KINGDOM

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 3192/06 Abukar SHEKH HUSSEIN împotriva Regatului Unit și a altor 16 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 26 iunie 2012 ca Cameră compusă din: Lech Garlicki, președinte, David Thór Björgvinsson, Nicolas Bratza, Päivi Hirvelä, George Nicolaou, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători, și Lawrence Early, secretarul secțiunii, având în vedere cererile de mai sus, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum sunt prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Fiecare dintre reclamanții s-a plâns la Curte că îndepărtarea sa la Mogadiscio va încălca articolele 2 și/sau 3 din Convenție. Cu toate acestea, nici nu au solicitat sau nu au fost acordate măsuri intermediare în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură. La 28 iunie 2011, Curtea și-a hotărât în Sufi și Elmi c. Regatul Unit , nr. 8319/07 și 11449/07, 28 iunie 2011, în care a furnizat orientări detaliate privind compatibilitatea îndepărtării resortisanților somalieni la Mogadiscio cu obligațiile statului contestat în temeiul articolelor 2 și 3 din convenție. La 10 februarie 2012, Guvernul a scris Curții următoarele propuneri în ceea ce privește reclamanții în ceea ce privește care au fost aplicate dispozițiile articolului 39 din Convenție: „Cazurile pe care le așteaptă Curtea Guvernul consideră că în cazul în care o cerere care provoacă îndepărtarea în Somalia (dar nu în Somalilanda sau Puntlanda) este în așteptare în fața Curții ar fi oportun să se examineze dacă raționamentul Curții în hotărârea Sufi și Elmi, împreună cu un caz de orientare țară mai recent în cadrul Tribunalului pentru imigrație și azil (AMM & alții) (Conflict; Criză umanitară; Returnați; FGM) Somalia CG[2011] UKUT 445 (IAC) (28 noiembrie 2011)) au orice impact asupra deciziei de eliminare a acestui individ. Având în vedere numărul semnificativ de astfel de cazuri în așteptare în fața Curții, Guvernul propune punerea în aplicare a următoarei proceduri pentru a realiza acest lucru. Curtea informează reclamanții care concurează îndepărtarea în Somalia și în ceea ce privește care a aplicat anterior măsurile de reglementare 39, că procedura următoare se va aplica la cazul lor. Curtea ar ridica măsurile prevăzute la art. 39 în fiecare astfel de caz pentru a permite respectarea procedurii; și ar informa reclamantul că orice nouă cerere pentru art. 39 nu ar fi în mod normal luată în considerare până la epuizarea procedurii și a oricărei măsuri judiciare consecunte, inclusiv a cererii de control judiciar; Curtea va notifica guvernului reclamanților la care a scris în aceste termeni; la primirea unei astfel de notificări, UKBA va scrie reclamantului sau reprezentantului său, invitându-i să prezinte alte observații în cazul lor; UKBA va evalua fiecare astfel de caz în funcție de orice reprezentanță prezentată, aplicand noi orientări care să țină seama atât de Sufi și Hotărârile Elmi și hotărârea AMM a instanțelor interne; În cazul în care UKBA concluzionează că, având în vedere noile orientări și orice reprezentanță făcută, nu ar trebui să fie ordonată îndepărtare, se va acorda permisiunea adecvată de a rămâne în Regatul Unit; în cazul în care, în lumina noilor orientări îndepărtate în Somalia, cererea va fi refuzată și se vor stabili noi linii de îndepărtare; În cazul unei hotărâri de refuz al unei cereri, reclamantul va dispune de următoarele măsuri de remediere. În cazul în care reprezentanțele prezentate sunt considerate ca fiind o cerere proaspătă, orice decizie de refuz al cererii va atrage, în majoritatea cazurilor, un drept de recurs în țara respectivă către AIT. În cazul în care reprezentanțele sunt considerate ca fiind de natură a unor alte argumente, orice decizie de respingere a acestor argumente nu ar atrage un drept de recurs. Cu toate acestea, acesta ar fi deschis reclamantului să solicite Curții Înalte de a avea hotărârea Secretarului de Stat pentru Departamentul de Acasă revizuirea judiciară. O cerere de reexaminare judiciară ar suspenda în mod normal eliminarea; și Curtea Înaltă ar lua în considerare orice reexaminare pe baza situației actuale a legii, inclusiv hotărârile Curții în Sufi și Elmi și hotărârea AMM. Există, de asemenea, o opțiune suplimentară de a se aplica Curții Înalte pentru orice injuncție de a preveni eliminarea. Hotărârea Elmi și AMM, art. 39 va fi respinsă în ceea ce privește cererile pe care le așteaptă în prezent în fața Curții care provoacă îndepărtarea în Somalia; aceste cereri vor fi declarate inadmisibile sau altfel dispuse de Curte. Guvernul este încrezător că aceste aranjamente ar asigura că autoritățile interne corespunzătoare au posibilitatea de a reconsidera cazurile celor ale căror afirmații pe care le sunt în prezent în fața Curții ar putea fi afectate de raționarea prevăzută în hotărârea Curții și ar oferi acestor solicitanți măsuri judiciare adecvate în instanța internă. Cauze care nu sunt în prezent în așteptare în fața Curții Guvernul propune, de asemenea, ca, înainte de a stabili indicațiile de înlăturare pentru înlăturarea în Somalia (dar nu în Somalilanda sau Puntlanda) în orice caz viitor (inclusiv cazuri care nu sunt în prezent încadrate în fața Curții), cazul va fi evaluat în raport cu noile orientări, luând în considerare atât Sufi, cât și Elmi și AMM . Va fi, desigur, încă deschisă reclamanților individuali să prezinte alte reprezentări pe baza Sufi, Elmi și AMM În cazul în care acestea doresc să facă acest lucru, remediile prevăzute la litera (f) de mai sus se aplică oricărui individ al cărui cerere a fost respinsă aplicarea noilor orientări, adică ar avea posibilitatea de a apela împotriva deciziei AIT sau de a solicita reexaminarea judiciară în Curtea Înaltă. Prin urmare, Curtea poate fi încrezătoare că, în orice caz, în cazul în care au fost stabilite direcții de înlăturare pentru Somalia după 22 februarie 2012, UKBA va lua în considerare cazul împotriva noilor orientări. În plus, Curtea poate fi încrezătoare că o cale judiciară ar fi disponibilă pentru orice astfel de reclamant. În aceste circumstanțe, Guvernul va solicita cu respect Curtea să ceară oricărui nou reclamant să facă rapoarte proaspete la UKBA dacă nu au făcut-o deja și să epuizeze posibilitatea unui recurs intern și/sau a unei reexaminări judiciare în fața Curții consideră că acordarea unei cereri de aplicare a articolului 39 în cazul lor, astfel încât să înceteze în Somalia.” Într-o decizie din 10 aprilie 2012, Curtea a acceptat propunerea Guvernului și a notificat în consecință reclamanților. COMPLAINTE Toți reclamanții se plângeau în temeiul articolelor 2 și/sau 3 din Convenție cu privire la înlăturarea lor către Mogadiscio. art. 37 din Convenție prevede: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își continue cererea; sau (b) chestiunea a fost rezolvată; sau (c) din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii. Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolul respectiv, poate decide să restabilească o cerere la lista sa de cazuri, dacă consideră că circumstanțele justifică o astfel de curs.” Pentru a stabili dacă o cerere ar trebui eliminată din listă în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) Curtea trebuie să ia în considerare dacă circumstanțele au condus la concluzia că „din orice alt motiv... nu mai este justificat să continue examinarea [e]”. Curtea reamintește că se bucură de o discreție largă pentru identificarea unor motive care să poată fi invocate într-o cerere de grevă pe această bază; totuși, aceasta reamintește că aceste motive trebuie să rămână în circumstanțele specifice ale fiecărui caz (Asociația SOS Attentats și de Boery c. France [GC], (dec.), nr. 76642/01, § 37, CEDH 2006 ...; M.H. și A.S. c. Regatul Unit (dec.), nr. 38267/07 și 14293/07, 16 decembrie 2008). 10. În opinia Curții, circumstanțele particulare ale acestor cereri sunt astfel încât nu mai este justificat să-și continue examinarea. 11. Reclamanții vor beneficia acum de întreprinderile guvernului prevăzute în scrisoarea din 10 februarie 2012. Înțelege Curtea că termenii scrisorii sunt suficient de largi pentru a acoperi reclamanții în ceea ce privește care art. 39 nu au fost aplicate măsuri, ca și reclamanții în cazurile instantanee, dar care nu au primit încă direcții de înlăturare. Efectul practic al acestor întreprinderi este faptul că acestea nu vor fi returnate la Mogadiscio fără o examinare deplină a cererilor de către Guvernul Regatului Unit și, în plus, vor avea posibilitatea de a depune noi cereri la Curte (inclusiv posibilitatea de a solicita o măsură intermediară în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură) în cazul în care ar fi nevoie. 12. În conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale care necesită examinarea continuă a cazurilor. În consecință , este necesar să scoatem cazurile din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; și decide Lawrence Early Lech Garlicki Președintele grefierului APENDIX Cerere nr. Titlul cauzei Intro. Data 3192/06 SHEKH HUSSEIN v. Regatul Unit 11/01/2006 7008/06 HUSSEIN v. Regatul Unit 09/02/2006 7586/07 OMAR v. Regatul Unit 13/02/2007 11204/07 ALI v. Regatul Unit 09/03/2007 13889/07 ISA v. Regatul Unit 23/03/2007 14061/07 AHMED c. Regatul Unit 13/03/2007 16717/07 ABDULKADIR c. Regatul Unit 18/04/2007 38470/07 KIBUNYI c. Regatul Unit 30/08/2007 10092/08 IGAAL c. Regatul Unit 20/02/2008 22499/08 DUALE c. Regatul Unit 15/05/2008 36120/08 YUSUF c. Regatul Unit 21/07/2008 55535/08 IBRAHIM c. Regatul Unit 12/11/2008 59383/08 TYPID c. Regatul Unit 28/11/2008 38560/09 HASAN c. Regatul Unit 20/07/2009 65878/10 DYNID c. Regatul Unit 02/11/2010 34196/11 ADAN c. Regatul Unit 01/06/2011 40089/11 MUSE c. Regatul Unit 23/06/2011

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 3192/06

Abukar SHEIKH HUSSEIN against the United Kingdom

and 16 other applications

(see list appended)

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 26

June 2012 as a Chamber composed of:

Lech Garlicki,

President,

David Thór Björgvinsson,

Nicolas Bratza,

Päivi Hirvelä,

George Nicolaou,

Ledi Bianku,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar,

Having regard to the above applications,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

1.

A list of the applicants is set out in the appendix.

A.

The circumstances of the case

2.

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

3.

Each of the applicants has complained to the Court that his or her removal to Mogadishu would violate Articles 2 and/or 3 of the Convention. However, they either did not ask for, or were not granted, interim measures under Rule 39 of the Rules of Court.

4.

On 28 June 2011 the Court gave its judgment in

Sufi and Elmi v. the United Kingdom

, nos. 8319/07 and 11449/07, 28 June 2011, in which it gave detailed guidance on the compatibility of the removal of Somali nationals to Mogadishu with the respondent State’s obligations under Articles 2 and 3 of the Convention.

5.

On 10 February 2012 the Government wrote to the Court setting out the following proposals as regards applicants in respect of whom Rule 39 measures had been applied:

“Cases pending before the Court

The Government consider that where an application challenging removal to Somalia (but not Somaliland or Puntland) is pending before the Court it would be appropriate to consider whether the reasoning of the Court in the

Sufi

and

Elmi

judgment, together with a more recent country guidance case in the Immigration and Asylum Tribunal

(AMM & Others)

(Conflict; Humanitarian Crisis; Returnees; FGM) Somalia CG[2011] UKUT 445 (IAC) (28 November 2011)) have any impact on the decision to remove that individual. In light of the significant numbers of such cases pending before the Court, the Government propose that the following procedure be put in place to accomplish this.

The Court would inform the applicants contesting removal to Somalia and in respect of whom the Court has previously applied Rule 39 measures, that the following procedure would apply to their case. The Court would lift the Rule 39 measure in each such case in order to allow the procedure to be followed; and would inform the applicant that any new application for Rule 39 would not normally be considered until such time as the procedure and any consequent judicial remedies, including application for judicial review, had been exhausted;

The Court would notify the Government of those applicants to whom it had written in these terms;

Upon receipt of such notification, UKBA would write to the applicant or his or her representative, inviting them to submit further representations in their case;

UKBA would assess each such case in light of any representations submitted, applying new guidance that takes account both of the

Sufi

and

Elmi

judgments and the

AMM

decision of the domestic courts;

If UKBA conclude that in light of the new guidance and any representations made, removal should not be ordered, appropriate leave to remain in the United Kingdom will be granted; if in light of the new guidance removal to Somalia is appropriate, the application will be refused and new removal directions may be set;

In the event of a decision to refuse an application, the applicant will have the following remedies. If the representations submitted are considered to amount to a fresh claim, any decision to refuse the application will, in most cases, attract an in-country right of appeal to the AIT. If the representations are considered to amount to further submissions, any decision to reject those submissions would not attract a right of appeal. It would, however, be open to the applicant to apply to the High Court to have the decision of the Secretary of State for the Home Department judicially reviewed. An application for judicial review would normally suspend removal; and the High Court would consider any review on the basis of the current state of the law including the Court’s judgments in

Sufi

and

Elmi

and the

AMM

decision. There is also a further option to apply to the High Court for any injunction to prevent removal.

The Government’s assumption is that, in light of the judgment in

Sufi

and

Elmi

and the

AMM

judgment, Rule 39 measures will be lifted in respect of those applications currently pending before the Court that challenge removal to Somalia; and these applications will be declared inadmissible or otherwise disposed of by the Court.

The Government are confident these arrangements would ensure that the appropriate domestic authorities have an opportunity to reconsider the cases of those whose claims currently pending before the Court might be affected by the reasoning set out in the Court’s judgment and would provide such applicants with appropriate judicial remedies in the domestic courts.

Cases not currently pending before the Court

The Government also propose that, before setting removal directions for removal to Somalia (but not Somaliland or Puntland) in any future case (i.e. including cases not currently pending before the Court), the case will be assessed against the new guidance, taking account of both

Sufi

and

Elmi

and

AMM

. It will, of course, still be open to the individual applicants to submit further representations on the basis of

Sufi

and

Elmi

and

AMM

if they wish to do so. Remedies set out in paragraph (f) above would apply to any individual whose applications were rejected applying the new guidance, i.e. they would have the opportunity either to appeal against the decision to the AIT or to apply for judicial review in the High Court.

The Court can therefore be confident that in any case in which removal directions for Somalia have been set after 22 February 2012, UKBA will have considered the case against the new guidance. Furthermore the Court can also be confident that a judicial remedy would be available to any such applicant. In these circumstances, the Government will respectfully request the Court to require any new applicants to make fresh representations to UKBA if they have not already done so and to exhaust the possibility of a domestic appeal and/or judicial review before the Court considers granting a request for Rule 39 to be applied in their cases so as to halt removal to Somalia.”

6.

In a decision dated 10 April 2012, the Court accepted the Government’s proposal and notified the applicants accordingly.

COMPLAINTS

7.

The applicants all complained under Articles 2 and/or 3 of the Convention about their removal to Mogadishu.

THE LAW

8.

Article 37 of the Convention provides:

“1.

The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that

(a)

the applicant does not intend to pursue his application; or

(b)

the matter has been resolved; or

(c)

for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application.

However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.

2.

The Court may decide to restore an application to its list of cases if it considers that the circumstances justify such a course.”

9.

In order to determine whether an application should be struck out of the list pursuant to Article 37 § 1 (c) the Court must consider whether the circumstances lead it to conclude that “for any other reason....it is no longer justified to continue the examination of [it]”. The Court recalls that it enjoys a wide discretion in identifying grounds capable of being relied upon in a strike out application on this basis; however, it also recalls that such grounds must reside in the particular circumstances of each case (

Association SOS Attentats and de Boery v. France

[GC], (dec.), no.

76642/01, § 37, ECHR 2006 ...;

M.H. and A.S. v. the United Kingdom

(dec.), nos. 38267/07 and 14293/07, 16 December 2008).

10.

In the Court’s view, the particular circumstances of these applications are such that it is no longer justified to continue their examination.

11.

The applicants will now benefit from the undertakings of the Government set out in the letter of 10 February 2012. It is the Court’s understanding that the terms of the letter are broad enough to cover applicants in respect of whom Rule 39 measures have not been applied, like the applicants in the instant cases, but who have not yet received removal directions. The practical effect of these undertakings is that they will not be returned to Mogadishu without a full examination of their claims by the Government of the United Kingdom and, moreover, they will have the opportunity to lodge new applications with the Court (including the possibility of requesting an interim measure under Rule 39 of the Rules of Court) should that need arise.

12.

In accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the cases. Accordingly, it is appropriate to strike the cases out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications; and

Decides

to strike the applications out of its list of cases.

Lawrence Early

Lech Garlicki

Registrar

President

APPENDIX

Application No.

Case Title

Intro. Date

3192/06

SHEIKH HUSSEIN v. the United Kingdom

11/01/2006

7008/06

HUSSEIN v. the United Kingdom

09/02/2006

7586/07

OMAR v. the United Kingdom

13/02/2007

11204/07

ALI v. the United Kingdom

09/03/2007

13889/07

ISA v. the United Kingdom

23/03/2007

14061/07

AHMED v. the United Kingdom

13/03/2007

16717/07

ABDULKADIR v. the United Kingdom

18/04/2007

38470/07

KIBUNYI v. the United Kingdom

30/08/2007

10092/08

IGAAL v. the United Kingdom

20/02/2008

22499/08

DUALE v. the United Kingdom

15/05/2008

36120/08

YUSUF v. the United Kingdom

21/07/2008

55535/08

IBRAHIM v. the United Kingdom

12/11/2008

59383/08

SAYID v. the United Kingdom

28/11/2008

38560/09

HASAN v. the United Kingdom

20/07/2009

65878/10

SAYID v. the United Kingdom

02/11/2010

34196/11

ADAN v. the United Kingdom

01/06/2011

40089/11

MUSE v. the United Kingdom

23/06/2011