CtEDO 26.06.2012 Auto

CASE OF METALCO BT. v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
26.06.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Revision rejected (Article 34 - Victim)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF METALCO BT. v. HUNGARY (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNE [1] CAUZA DE METALCO BT. c. HUNGARY (Derogare nr. 34976/05) HOTĂRÂREA (Revision STRASBOURG 26 iunie 2012 FINAL 22/10/2012 Această hotărâre a fost revizuită în conformitate cu art. 80 din Regulamentul Curții într-o hotărâre și a devenit definitivă în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Metalco Bt. c. Ungaria (depunerea revizuirii hotărârii din 1 februarie 2011) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Guido Raimondi, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul adjunct al secțiunii, având deliberat în particular la 5 iunie 2012, Emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nr. 34976/05) împotriva Republicii Ungariei depusă cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un parteneriat limitat maghiar, lichidat între timp, În hotărârea din 1 februarie 2011, Curtea a susținut că s-a încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza gestionării activelor reclamantului și a articolului 6 § 1 din Convenție din cauza nedreptității litigiului de compensare care rezultă. De asemenea, Curtea a hotărât să atribuie reclamantului 50.000 de euro (EUR) pentru prejudiciu material și moral și a respins restul cererilor pentru o justă satisfacție. La 20 iulie 2011, Guvernul a informat Curtea că au aflat că reclamantul a fost lichidat la 2 decembrie 2010. 80 din Regulamentul Curții. Aceste observații au fost completate la 7 octombrie 2011. La 29 noiembrie 2011, Curtea a examinat cererea de revizuire și a hotărât să dea reclamantului șase săptămâni în care să prezinte orice observație. Aceste observații au fost primite la 19 decembrie 2011 HOTĂRÂREA CERINȚA DE REVIZIONARE. Guvernul a solicitat revizuirea hotărârii din 1 februarie 2011. 2011, pe care nu le doreau să le execute deoarece reclamantul a fost lichidat înainte de a fi adoptată hotărârea. Octombrie 2008 a fost executat un contract de atribuire, cedând orice creanțe care decurg din prezenta cerere către managerul reclamantului, dl Dobos în persoană; și, în plus, că la 14 octombrie 2008 a fost depusă o cerere de lichidare împotriva reclamantului. Cu toate acestea, aceasta din urmă nu a informat Curtea cu privire la aceste fapte. La 16 octombrie 2009 nu mai aveau dreptul să reprezinte societatea și numai lichidatorul avea dreptul să facă acest lucru. Cu toate acestea, prima dată când dl Dobos a recunoscut lichidarea în curs a fost o scrisoare Curții din 14 noiembrie 2010. A fost doar atunci când el a indicat că, datorită încheierii prospective a reclamantului, acesta va continua procedura ca succesor juridic pe baza contractului de atribuire din 10 octombrie 2008. La 2 decembrie 2010, procedura de lichidare a fost încheiată și reclamantul a fost eliminat din registrul societății. După adoptarea hotărârii Curții, la 8 februarie 2011, Guvernul a primit o scrisoare de la dl Dobos care conține informațiile că cererea atribuită de Curte a fost atribuită anterior de reclamant ca persoană individuală. După ce hotărârea a devenit finală la 20 iunie 2011, Guvernul a realizat, în cursul executării hotărârii, că, într-adevăr, societatea reclamantă a încetat să existe. În acest context, Guvernul a susținut că dl Dobos, în reprezentarea societății reclamante, a omit să informeze Curtea în timp util atât în ceea ce privește atribuirea cât și lichidarea, elemente esențiale în circumstanțe și abuzând astfel dreptul de cerere individuală. În plus, în ceea ce privește atribuirea, Guvernul a afirmat că afirmațiile care rezultă dintr-o presupusă încălcare a Convenției au fost legate de persoana victimei și nu au putut fi atribuite. În ceea ce privește lichidarea, nu a existat nici o indicație că lichidatorul – singurul reprezentant legitim în această etapă – vroia să continue procedura în fața Curții. Prin urmare, cazul ar fi trebuit să fie eliminat din lista cazurilor, deoarece reclamantul a încetat să existe înainte de adoptarea hotărârii și nu a existat o succesiune validă sau, în alternativă, deoarece reclamantul, reprezentat de lichidatorul, nu a intenționat să-l urmărească. Dl Dobos a susținut în răspuns că guvernul ar fi trebuit să cunoască de lichidare de la începutul său și, în plus, că contractul de atribuire nu a fost contestat niciodată în timpul procedurii de lichidare. II. LEI DOMESTIC RELEVANT Nr. V din 2006 privind informațiile societății publice, înregistrarea societății și înregistrarea de procedură de liquidare prevede următoarele elemente: Secțiunea 119 „(1) La încheierea procedurii de anulare, procedurile de distribuție a proprietăților se desfășoară la cerere sau de oficiu cu privire la o societate care s-a încheiat fără succesiune dacă, după încheierea procedurii de anulare, sunt situate orice active deținute de această societate. ... (4) Procedura poate fi solicitată de un fost creditor, fost membru (asociat) al societății sau de orice altă persoană care poate justifica motive legitime pentru a solicita orice proprietate indicată.” Secțiunea 121 „(1) În hotărârea sa care ordonă deschiderea procedurii de distribuție a bunurilor publicate în Gazettea Companiei, instanța numește un comisar de proprietate din registrul lichidatorilor și indică elementul de proprietate la care se referă procedura. (2) Hotărârea instanței conține un anunț către creditori și membrii (angajați) societății anulate, astfel încât să depună orice reclamație pe care le-ar putea avea cu privire la proprietatea în cauză cu comisarul de proprietate în termen de treizeci de zile, și să atașeze documentele în dovadă a cererii lor.” Secțiunea 122 „(3) Decurge din vânzarea proprietăților care rămân după ce au plătit costurile procedurii și taxele comisarului de proprietate sunt distribuite între creditori pentru a-și satisface creanțele. (4) În cazul în care orice creanță este nedeclarată sau suma disponibilă este în depășirea tuturor creanțelor creditorilor, aceasta se distribuie, cu excepția cazului în care este prescris altfel în instrumentul constituțional, printre foștii membri (angajați) în conformitate cu acțiunile lor respective existente la momentul înregistrării societății a fost anulată.” Secțiunea 123 „(1) În termen de treizeci de zile de la lichidarea activei, comisarul de proprietate notifică instanța în consecință și prezintă o propunere de distribuție a activelor pregătite în conformitate cu secțiunea 122 (3)-(5).” Secțiunea 124 „Dispozițiile de la secțiunea 120-123 se aplică, de asemenea, în cazul în care înregistrarea unei societăți este anulată în urma procedurii de dizolvare sau de lichidare în cazul în care, după încheierea procedurii de liquidare, sunt recuperate activele deținute de societatea defuntată și nu au fost prevăzute în procedura de dizolvare sau de lichidare.” III. EVALUAREA TRIBUNALULUI 10. Părțile relevante ale articolului 80 din Regulamentul Curții prevăd următoarele: „1. O parte poate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar putea avea o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre. ... În cazul în care Camera nu refuză cererea, Grefierul îl comunică celorlalte părți sau părți și îi invită să prezinte observații scrise într-un termen stabilit de Președintele Camerei. Președintele Camerei stabilește, de asemenea, data audierii în cazul în care Camera decide să dețină una. Camera decide prin hotărâre.” 11. În cazul în cauză, Curtea împărtășește punctul de vedere al Guvernului că contractul de atribuire invocat de dl Dobos este irelevant din perspectiva beneficiilor din justa satisfacție acordată, deoarece încălcarea constatată este strâns legată de entitatea societății reclamante și nu poate fi atribuită în sensul articolului 34 din convenție. Cu aceeași dovadă, nu este atașată nicio importanță la data la care acest contract a fost notificat Curții. 12. Pe de altă parte, Curtea consideră că informațiile întârziate furnizate de dl Dobos Curtea cu privire la începerea lichidării nu pot fi considerate ca fiind un abuz al dreptului unei cereri individuale, având în vedere faptul că instituția procedurii de lichidare este nediscriminat informații publice, disponibile cu ușurință guvernului. 13. În ceea ce privește chestiunea de succesiune, Curtea observă că societatea reclamantă a solicitat Curtea începând de la 10 septembrie 2005, în momentul în care a fost ordonată lichidarea sa la 16 octombrie 2009, procedurile în fața Curții erau deja într-o etapă avansată. Din acel moment, reprezentantul statutar al reclamantului era lichidatorul său mai degrabă decât dl Dobos. Procedura de lichidare a fost încheiată și reclamantul a fost eliminat din registrul societății, încetând să existe ca entitate corporativă, la 2 decembrie 2010, adică, la scurt timp înainte de adoptarea hotărârii Curții. 14. Curtea ia opinia că lichidatorul a pierdut interesul în urmărirea cauzei, ar fi trebuit să informeze Curtea în consecință. În absența unei astfel de declarații – și fără ca Guvernul să se opună continuării procedurii după începerea lichidării și mai ales după încheierea acesteia – Curtea nu a fost împiedicată să continue examinarea cazului. Prin urmare, este satisfăcut că locusul companiei solicitante standi Curtea constată, de asemenea, că, în conformitate cu normele relevante ale legislației maghiare în materie de insolvență (a se vedea mai sus), atribuirea, o dată plătită de guvern, ar face obiectul dispozițiilor care reglementează procedura de distribuție a bunurilor. 15. Având în vedere considerațiile de mai sus, Curtea concluzionează că cererea de revizuire a Guvernului trebuie respinsă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL UNANIMOUS decide să respingă cererea de revizuire a Guvernului. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 26 iunie 2012, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului [1] În compoziția sa înainte de 1 noiembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă