AFFAIRE STASZKOW CONTRE LA FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2012)120 [1] Staszkow/Franța Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (Recherche n 52124/08, Hotărârea din 6 octombrie 2011, definitivă la 6 ianuarie 2012) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că el supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos " Convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă, care a fost transmisă de Curte Comitetului în cauza de mai sus și încălcarea constatată (a se vedea documentul DH-DD(2012) 686F) ; reamintind obligația statului pârât în temeiul articolului 46 alineatul (1) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum ; și măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare ; Am invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligațiilor menționate anterior După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2012)686F ); și având în vedere faptul că au fost adoptate toate măsurile impuse prin art. 46 alineatul (1), DECLAMENTUL PE CARE își îndeplinește funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză și DECIDE d'en . Staszkow împotriva Franței (n 52124/08) Hotărârea din 6 octombrie 2011 devenit definitiv la 6 ianuarie 2012 Bilan d .Această cauză se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 alineatul (1) din Convenție). Curtea a constatat că recurentul, care a obținut beneficiul asistenței judiciare totale, nu avea dreptul de a desemna un avocat decât după termenul legal în care reclamantul avea posibilitatea de a sesiza Curtea a Uniunii Europene ca instanță de trimitere după cassation. Curtea a considerat că, în cazul reclamantului de a sesiza Curtea cu privire la o defecțiune urmată de o lipsă de diligență din partea autorităților naționale. Curtea a concluzionat că art. 6§1 din Convenție a fost încălcată. Măsuri individuale Plata satisfacției echitabile Curtea a alocat recurentei o satisfacție echitabilă de 6 000 EUR pentru daune morale și o sumă de 3 805,60 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Valoarea totală a satisfacției echitabile a fost plătită reclamantului la 4 aprilie 2012. Reclamantul a fost compensat pentru prejudiciul suferit ca urmare a încălcării articolului 6 alineatul (1) din Convenție prin plata unei satisfacții echitabile. Pe de altă parte, în cazul în care reclamantul a considerat că a suferit alte daune, articolul L 141-1 din Codul privind organizarea judiciară oferă posibilitatea de a căuta responsabilitatea pentru funcționarea defectuoasă a serviciului public al justiției, în cadrul căruia figurează activitatea biroului de asistență judiciară. Guvernul consideră că prezenta hotărâre nu necesită o altă măsură individuală de executare. II. Măsuri cu caracter general 1. Cu privire la difuzarea L (2) În ceea ce privește celelalte măsuri generale Guvernul consideră că aceste măsuri de difuzare și publicare sunt de natură să prevină orice încălcare similară a Convenției. Această decizie, care intră sub incidența unui caz de speță, nu necesită alte măsuri generale. Prin urmare, guvernul consideră că hotărârea a fost executată. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 26 septembrie 2012, cu ocazia celei de-a 1150-a ședințe a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2012)120

[1]

Staszkow contre France

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

(Requête n

o

52124/08, arrêt du 6 octobre 2011, définitif le 6 janvier 2012)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit qu’il surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Vu l’arrêt définitif, qui a été transmis par la Cour au Comité dans l’affaire ci-dessus et la violation constatée (voir document

DH-DD(2012)686F

) ;

Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire

:

-

de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences,

dans la mesure du possible par

restitutio in integrum

; et

-

de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer aux obligations susmentionnées

;

Ayant examiné le bilan d’action fourni par le Gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir document

DH-DD(2012)686F

) ;

S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées

;

DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Staszkow contre France (n

o

52124/08)

Arrêt du 6 octobre 2011 devenu définitif le 6 janvier 2012

Bilan d’action du gouvernement français

Cette affaire concerne une atteinte au droit au procès équitable (article 6§1 de la Convention). La Cour a constaté que le requérant, qui avait obtenu le bénéfice de l’aide juridictionnelle totale, ne s’était vu désigner un avocat que postérieurement au délai légal dans lequel le requérant avait la possibilité de saisir la Cour d’appel désignée comme juridiction de renvoi après cassation. Elle a estimé que l’impossibilité pour le requérant de saisir la Cour d’appel résultait d’une défaillance suivie d’un manque de diligence des autorités nationales. La Cour en a conclu que l’article 6§1 de la Convention avait été violé.

I.

Mesures de caractère individuel

1.

Le paiement de la satisfaction équitable

La Cour a alloué à la requérante une satisfaction équitable de 6 000 euros titre du dommage moral et d’un montant de 3 805,60 euros au titre des frais et dépens. Le montant total de la satisfaction équitable a été versé au requérant le 4 avril 2012.

2.

Les autres mesures éventuelles

Le requérant a été indemnisé du préjudice subi du fait de la violation de l’article 6§1 de la Convention par le paiement de la satisfaction équitable. Par ailleurs, si le requérant estimait avoir subi d’autres dommages, l’article L 141-1 du code de l’organisation judiciaire donne la possibilité de rechercher la responsabilité de l’Etat pour fonctionnement défectueux du service public de la justice, au titre duquel figure l’activité du bureau d’aide juridictionnelle. Le gouvernement estime que le présent arrêt ne nécessite pas d’autre mesure individuelle d’exécution.

II.

Mesures de caractère général

L’arrêt a été diffusé au ministère de la Justice et est disponible par l’intermédiaire du site d’accès au droit grand public «Légifrance». Il a été également publié et commenté dans des revues juridiques (notamment : Procédures 2011, com. 337).

Le Gouvernement estime que ces mesures de diffusion et publication sont de nature à prévenir toute violation semblable de la Convention. Cette décision, qui relève d’un cas d’espèce, ne nécessite pas d’autres mesures générales.

Par conséquent, le Gouvernement considère que l’arrêt a été exécuté.

[1]

Adoptée par le Comité des Ministres le 26 septembre 2012 lors de la 1150e réunion des Délégués des Ministres.