Rezoluția CM/ResDH(2012)147 [1] Faniel împotriva Belgiei Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (Recherche n 11892/08, Hotărârea din 1 martie 2011, definitivă la 1 iunie 2011) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că el supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos " Convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă, care a fost transmisă de Curte Comitetului în cauza de mai sus și încălcarea constatată (a se vedea documentul DH-DD(2012) 828F prin care se reamintește obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (3) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare ; Am invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligațiilor menționate anterior După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2012) 828F S DECLARĂ că își îndeplinește funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în această cauză și DECIDE de la Reclamantul este tatăl unei fiice, minor în momentul faptelor, asupra custodei pentru care fusese judecat prin judecata judecătorului de pace al lui Huy din 26 octombrie 1994. El a fost informat să aibă, în repetate rânduri, între 1 La 24 mai 2002, tribunalul corecțional al lui Huy l-a condamnat, în mod implicit, pe reclamant la o pedeapsă de șase luni. La 6 iunie 2002, un aprod al justiției a aplicat sentința la adresa reclamantului. La 24 iunie 2002, reclamantul s-a prezentat la secția de poliție unde, în opinia sa, ofițerul de poliție care i-ar fi dat sentința i-ar fi arătat că nu era posibil să introducă o acțiune împotriva unei hotărâri implicite. Atunci când reclamantul a primit invitația de a merge la închisoare, a consultat un avocat care s-a opus hotărârii la 11 octombrie 2002, susținând că aceasta era admisibilă, în pofida nerespectării termenelor legale, în cazul în care nu a solicitat notificarea posibilităților și a modalităților de recurs, textele legale care vizau comunicarea hotărârilor în materie penală încălcau art. 13 din convenție, art. 2 din Protocolul nr. 7 și art. 10 și 11 din Constituție. La 20 decembrie 2002, instanța corecțională a pronunțat opoziția inadmisibilă, pe motiv că nu a fost făcută în termenul prevăzut la art. 203 alin. (1) din Codul de procedură penală. În speță, Curtea reamintește Hotărârea Da Luz Domingus Ferreira c. Belgia din 24 mai 2007, care a avut loc într-un context de fapt diferit, dar care prezenta aceeași problemă, și anume: opoziția la o hotărâre pronunțată în mod implicit pentru nerespectarea formalităților și pentru întârzieri. În această hotărâre, Curtea și-a întemeiat constatarea de încălcare pe faptul că reclamantul nu a fost informat, în momentul notificării hotărârii, cu privire la formalitățile și termenele care trebuie respectate pentru a formula opoziția. Or, în cazul de față, hotărârea de condamnare a reclamantului nu implică indicarea formalităților care trebuie respectate pentru a formula opoziția. Curtea arată că Belgia a recunoscut ulterior necesitatea unei astfel de informații și a luat măsuri, după cum reiese din Circulara din 18 iunie 2008 privind notificarea drepturilor sale unei persoane condamnate în mod implicit deținute sau nu în cadrul Regatului sau în străinătate Dauz Domingus Ferreira c. Belgia menționată anterior. Prin urmare, Curtea apreciază că opoziția formulată de reclamant împotriva hotărârii care îl condamnă nu a fost informată cu privire la termenele și modalitățile de introducere, a adus atingere dreptului său de acces la o instanță, astfel cum este garantat prin art. 6 alin. (1) din Convenție. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Plata satisfacției echitabile Daune materiale Daune morale Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 1.255 EUR 4.255 EUR Plătit la 08/07/2011 Măsuri individuale La încheierea procedurii în litigiu, reclamantul a fost condamnat la șase luni de închisoare. Cu toate acestea, în temeiul articolelor 442a-442octies din Codul de procedură penală, acesta a dispus de posibilitatea de a solicita redeschiderea procedurii, ca urmare a hotărârii Curții Europene. În plus, reclamantul susținea că a suferit un prejudiciu material ca urmare a încălcării constatate de Curte, dar aceasta a respins această pretenție. Pe de altă parte, aceasta a compensat prejudiciul moral suferit de reclamant. În aceste condiții, autoritățile belgiene sunt de acord că hotărârea n http://jure.juridat.just.fgov.be Alte măsuri Ca și cele menționate anterior, ca urmare a hotărârii Da Luz Domingus Ferreira c. Belgia din 24 mai 2007, Belgia a adoptat o circulară din 18 iunie 2008 privind notificarea drepturilor sale unei persoane condamnate în mod implicit, deținută sau nu în cadrul Regatului sau în străinătate. Ca urmare a acestei circulare, procurorii îi instruiesc pe aprozii de judecată, la notificarea unei hotărâri judecătorești sau a unei hotărâri în lipsă, să reia în actul lor formele și termenele de opoziție prevăzute la articolele 187 și 208 din Codul de procedură penală completate de la mailul regal n 236 din 20/1/1936, în cazul în care este deținut. IV. Concluziile Având în vedere informațiile transmise, autoritățile belgiene consideră că au îndeplinit cerințele hotărârii Faniel c. Belgia Într-adevăr, acesta nu solicită adoptarea unor măsuri individuale speciale, în timp ce au fost adoptate măsuri generale oportune pentru a preveni orice încălcare similară a convenției. Prin urmare, statul belgian solicită Comitetului miniștrilor să închidă prezenta cauză [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 6 decembrie 2012, cu ocazia celei de-a 1157-a reuniuni a delegaților miniștrilor.
Résolution CM/ResDH(2012)147
[1]
Faniel contre Belgique
Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme
(Requête n
o
11892/08, arrêt du 1er mars 2011, définitif le 1er juin 2011)
Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit qu’il surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «
la Convention
» et «
la Cour
»),
Vu l’arrêt définitif, qui a été transmis par la Cour au Comité dans l’affaire ci-dessus et la violation constatée (voir document
)
;
Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe
1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire
:
-
de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par
restitutio in integrum
;
et
-
de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;
Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer aux obligations susmentionnées
;
Ayant examiné le bilan d’action fourni par le Gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir document
)
;
S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées
;
DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et
DECIDE d’en clore l’examen.
Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme
FANIEL c. Belgique
(Requête n
o
11.892/08, arrêt du 1
er
mars 2011)
Résumé introductif de l’affaire
Le requérant est le père d’une fille, mineure au moment des faits, sur la garde de laquelle il avait été statué par jugement du juge de paix de Huy du 26 octobre 1994. Il fut prévenu d’avoir, à plusieurs reprises, entre le 1
er
janvier 1999 et le 18 février 2001, omis de présenter l’enfant à sa mère. Le 24 mai 2002, le tribunal correctionnel de Huy condamna, par défaut, le requérant à une peine d’emprisonnement de six mois.
Le 6 juin 2002, un huissier de justice signifia le jugement au domicile du requérant. N’y ayant rencontré personne, il laissa à l’adresse du requérant un avis de présentation de l’arrêt. Le 24 juin 2002, le requérant se présenta au commissariat où, selon lui, l’officier de police qui lui remit le jugement lui aurait indiqué qu’il n’était pas possible d’introduire un recours contre un jugement par défaut.
Lorsque le requérant reçut l’invitation à se rendre en prison, il consulta un avocat qui fit opposition au jugement le 11 octobre 2002, soutenant que celle-ci était recevable malgré le non respect des délais légaux, dès lors qu’en ne prescrivant pas de notifier les possibilités et les modalités de recours, les textes légaux visant la signification des jugements en matière pénale violaient l’article 13 de la Convention, l’article 2 du Protocole n
o
7 et les articles 10 et 11 de la Constitution.
Le 20 décembre 2002, le tribunal correctionnel d’Huy déclara l’opposition irrecevable, au motif qu’elle n’avait pas été faite dans le délai prévu par l’article 203 §1
er
du Code d’instruction criminelle.
En l’espèce, la Cour rappelle l’arrêt
Da Luz Domingues Ferreira c. Belgique
du 24 mai 2007 qui est intervenu dans un contexte factuel différent mais qui posait le même problème, c’est-à-dire l’irrecevabilité de l’opposition à un jugement rendu par défaut pour non-respect des formalités et pour tardiveté. Dans cet arrêt, la Cour a fondé son constat de violation sur le fait que le requérant n’avait pas été informé, au moment de la signification de l’arrêt, des formalités et délais à respecter pour former opposition.
Or, dans le cas présent, le jugement de condamnation du requérant ne comportait pas d’indication des formalités à respecter pour former opposition.
La Cour relève que la Belgique a, ensuite, reconnu le besoin d’une telle information et a pris des mesures, comme en témoigne la circulaire du 18 juin 2008 «
relative à la notification de ses droits à une personne condamnée par défaut détenue ou non au sein du Royaume ou à l’étranger
», adoptée par le Collège des procureurs généraux près les cours d’appel le lendemain de l’arrêt
Da Luz Domingues Ferreira c. Belgique
précité.
Dès lors, la Cour juge que l’irrecevabilité pour tardiveté de l’opposition formée par le requérant contre le jugement le condamnant, alors qu’il n’a pas été informé des délais et modalités pour l’introduire, a porté atteinte à son droit d’accès à un tribunal, tel que garanti par l’article 6 §1
er
de la Convention.
Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles
a)
Paiement de la satisfaction équitable
Dommage matériel
Dommage moral
Frais & dépens
Total
-
3
000 euros
1.255 euros
4.255 euros
Payé le 08/07/2011
b)
Mesures individuelles
Au terme de la procédure litigieuse, le requérant a été condamné à six mois de prison. En vertu des articles 442bis à 442octies du Code d’instruction criminelle, il a toutefois disposé de la possibilité de demander la réouverture de la procédure, suite à l’arrêt de la Cour européenne. En outre, le requérant soutenait avoir subi un dommage matériel du fait de la violation constatée par la Cour mais celle-ci a rejeté cette prétention. Elle a, en revanche, indemnisé le préjudice moral subi par le requérant.
Dans ces conditions, les autorités belges sont d’avis que l’arrêt n’exige l’adoption d’aucune autre mesure individuelle que la satisfaction équitable allouée par la Cour.
Mesures générales
a)
Publication et diffusion de l’arrêt
L’arrêt a été publié, le 9 août 2011, sur le site internet Juridat de la Cour de cassation (
http://jure.juridat.just.fgov.be
).
b)
Autres mesures
Comme susmentionné, à la suite de l’arrêt
Da Luz Domingues Ferreira c. Belgique
du 24 mai 2007, la Belgique a adopté une circulaire du 18 juin 2008 sur la notification de ses droits à une personne condamnée par défaut détenue ou non au sein du Royaume ou à l’étranger. Suite à cette circulaire, les parquets donnent instruction aux huissiers de justice, lors de la signification d’un jugement ou arrêt par défaut, de reprendre dans leur acte les formes et délais de l’opposition prévus aux articles 187 et 208 du Code d’instruction criminelle complétés par l’arrêté royal n
o
236 du 20/1/1936, si l’intéressé est détenu.
IV.
Conclusions
Au vu des informations transmises, les autorités belges estiment avoir répondu aux exigences de l’arrêt
Faniel c. Belgique
. En effet, celui-ci ne requière pas l’adoption de mesures individuelles particulières, tandis que des mesures générales opportunes ont été adoptées pour prévenir toute violation similaire de la Convention. Dès lors, l’Etat belge demande au Comité des Ministres de bien vouloir clôturer la présente affaire.
[1]
Adoptée par le Comité des Ministres le 6 décembre 2012 lors de la 1157e réunion des Délégués des Ministres.