KURIANSKI v. POLAND

Publicat la 15 iulie 2024 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 31761/18 Agnieszka KURIANSKI împotriva Poloniei depusă la 13 iunie 2018 a comunicat la 25 iunie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la revocarea adopției reclamantului la cererea părinților adoptivi, cu patruzeci de ani după adopție. Reclamantul a fost adoptat în 1978 ca copil de patru ani. Ea nu cunoaște părinții ei biologici și a trăit cu părinții ei adoptivi până la majoritatea. În 2003 reclamantul s-a întors să locuiască cu părinții ei după nașterea fiicei sale și a rămas cu ei timp de zece ani. Părinții au devenit ulterior nemulțumit cu alegerile vieții reclamantului și au solicitat revocarea adopției. În decembrie 2015, Curtea de district Gliwice a respins cererea.

Curtea a considerat că această interferență în viața de familie a reclamantului nu este justificată de faptele cazului. Acesta a remarcat că părinții adoptivi au fost parțial responsabili pentru dezacordurile cu reclamantul și, în plus, au existat acuzații de abuz sexual de către tatăl său adoptiv. Părinții au apelat. Procurorul a căutat să susțină hotărârea care a arătat consecințele de a întrerupe legăturile familiale dintre reclamant și părinții ei adoptivi; mai ales că reclamantul a avut un copil al ei. În februarie 2017, Curtea Regională Gliwice a anulat hotărârea impușită și a revocat adoptarea reclamantului. Curtea a susținut că acuzațiile privind abuzul sexual nu au fost dovedite și că defalcarea nerecuperabilă a relației familiale a fost stabilită de când reclamantul s-a recăsătorit și a avut o fiică adultă.

Curtea a remarcat că interesurile nepoatei ar trebui, de asemenea, luate în considerare. Cu toate acestea, după ce s-a mutat din casa părinților reclamanților, ea nu a menținut contactul cu ei. Reclamantul a depus un apel de casație care a subliniat că, pe parcursul întregului proces, a exprimat dorința de a menține legături familiale cu părinții ei și a confirmat atașamentul emoțional față de ei. La 21 februarie 2018, Curtea Supremă a refuzat să distreze apelul de cassare. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 8 din Convenție că revocarea adopției ei a constituit o interferență cu viața ei privată și de familie. Ea susține că interferența nu a fost justificată și necesară din orice motiv și că evaluarea Curții regionale nu a luat act de jurisprudența internă a Curții Supreme.

A existat o ingerință în dreptul reclamantului de a respecta viața ei privată și de familie prin decizia de a revoca adoptarea, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? În cazul în care a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în temeiul articolului 8 § 2 (a se vedea Zaieț c. România , nr. 44958/05, 24 martie 2015)?

Published on 15 July 2024

FIRST SECTION

Application no. 31761/18 Agnieszka KURIANSKI against Poland lodged on 13 June 2018 communicated on 25 June 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns revocation of the applicant’s adoption on the request of her adoptive parents, forty years after the adoption. The applicant was adopted in 1978 as a four-year-old child. She does not know her biological parents and lived with her adoptive parents until majority. In 2003 the applicant returned to live with her parents after the birth of her daughter and remained with them for ten years. The parents subsequently became dissatisfied with the applicant’s life choices and applied to revoke the adoption. In December 2015 the Gliwice District Court dismissed the request. The court considered that such interference in the applicant’s family life was not justified by the facts of the case.

It noted that the adoptive parents had been partly responsible for the disagreements with the applicant and, moreover, there had been allegations of sexual abuse by her adoptive father. The parents appealed. The public prosecutor sought to uphold the judgment pointing to the consequences of severing the family ties between the applicant and her adoptive parents; especially since the applicant had a child of her own. In February 2017 the Gliwice Regional Court overturned the impugned judgment and revoked the applicant’s adoption. The court held that the sexual abuse allegations had not been proven and that the irretrievable breakdown of the family relationship had been established since the applicant had remarried and had an adult daughter.

The court noted that the interests of the granddaughter should also be considered. However, after she had moved out of the applicant’s parents’ household, she had not maintained contact with them. The applicant lodged a cassation appeal pointing out that throughout the entire proceedings she had expressed her wish to maintain family ties with her parents and had confirmed her emotional attachment to them. On 21 February 2018 the Supreme Court refused to entertain the cassation appeal. The applicant complains under Article 8 of the Convention that the revocation of her adoption amounted to an interference with her private and family life. She claims that the interference was not justified and necessary for any reasons and that the Regional Court’s assessment had failed to take note of the domestic case-law of the Supreme Court.

QUESTION TO THE PARTIES

Has there been an interference with the applicant’s right to respect for her private and family life through the decision to revoke the adoption, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2 (see Zaieț v. Romania , no. 44958/05, 24 March 2015)?