AFFAIRE KLOUVI CONTRE LA FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2013) 18 [1] Klouvi/Franța Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (Recherche n 30754/03, Hotărârea din 30 iunie 2011, definitivă la 30 septembrie 2011) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că el supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos " Convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă, care a fost transmisă de Curte Comitetului în cauza de mai sus și încălcarea constatată (a se vedea documentul DH-DD(2012)1172F prin care se reamintește obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (3) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum ; și măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare ; Am invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligațiilor menționate anterior După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2012)1172F S Punând la dispoziție toate măsurile necesare în temeiul articolului 46 alineatul (1), DECLAMENTUL CHILLEI și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în această cauză și DECIDE d . Klouvi/Franța (n 30754/03) Hotărârea din 30 iunie 2011 devenită definitivă la 30 septembrie 2011 Bilan de action al guvernului francez Această cauză se referă la o încălcare a dreptului la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție (încălcare a articolului 6 alineatul (1) și alineatul (2)). Recurenta a depus o plângere împotriva fostului său superior pentru viol și hărțuire sexuală. Ulterior, recurenta a fost acuzată de calomnie de către persoana pe care a acuzat-o și a fost condamnată de către instanțele naționale în temeiul articolului 226-10 din Codul penal care prevedea, la momentul respectiv, că un non-loc definitiv presupunea în mod mecanic că acuzațiile persoanei care a denunțat faptele erau false. Curtea a considerat că legislația aplicabilă la momentul respectiv litigiului, care introducea prezumții legale, nu permitea recurentei să prezinte dovezi pentru a stabili realitatea faptelor și lipsa sa de vinovăție înainte ca instanța să se pronunțe. Prin urmare, aceasta a concluzionat că art. 6 alineatul (1) și alineatul (2) au fost încălcate. Măsuri individuale Plata satisfacției echitabile Curtea a alocat reclamantei o satisfacție echitabilă de 8 000 de euro pentru daune morale și de 4 832 de euro pentru cheltuieli. Suma de 12 832 de euro a fost plătită la 14 februarie. nu poate specula pe baza unei proceduri interne în cazul în care încălcarea dreptului la un proces echitabil și la respectarea prezumției de nevinovăție nu a avut loc; în plus, aceasta a constatat că recurenta dispunea, în temeiul articolului 626-1 din Codul de procedură penală, de posibilitatea de a-și vedea din nou cauza judecată de instanțele interne. Având în vedere această motivare și având în vedere circumstanțele speciale ale cazului, guvernul este de acord cu faptul că mai multe măsuri individuale nu sunt necesare în această cauză. Măsuri cu caracter general Difuzarea Trebuie remarcat faptul că autoritățile franceze publică în mod sistematic hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și le difuzează autorităților în cauză. Această hotărâre a fost comunicată în special Ministerului Justiției. Pe de altă parte, este disponibilă și prin intermediul site-ului larg public d . Acesta a fost, de asemenea, comentat în numeroase reviste juridice (cu titlu informativ : Revizuire de știință criminalistică 2011 p. 714 ; Recuperare Dalloz 2011 p. 1902 ; revizuire de drept penal mai 2012). Alte măsuri generale Curtea însăși a luat act de evoluția legislativă care a avut loc după faptele care au condus la pronunțarea hotărârii. Legea din 9 iulie 2010 a modificat textul articolului 226 10 din Codul penal care permite unei persoane, la originea unei proceduri judiciare care a dus la o hotărâre de nelocare, să se exonereze de acuzația de denunțare calomnioasă. Prin urmare, guvernul consideră că hotărârea nu necesită alte măsuri generale. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 7 martie 2013 cu ocazia celei de-a 1164-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2013)18

[1]

Klouvi contre France

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

(Requête n

o

30754/03, arrêt du 30 juin 2011, définitif le 30 septembre 2011)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit qu’il surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Vu l’arrêt définitif, qui a été transmis par la Cour au Comité dans l’affaire ci-dessus et la violation constatée (voir document

DH-DD(2012)1172F

)

;

Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire

:

-

de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences,

dans la mesure du possible par

restitutio in integrum

; et

-

de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer aux obligations susmentionnées

;

Ayant examiné le bilan d’action fourni par le Gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir document

DH-DD(2012)1172F

)

;

S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées

;

DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Klouvi contre France (n

o

30754/03)

Arrêt du 30 juin 2011 devenu définitif le 30 septembre 2011

Bilan d’action du gouvernement français

Cette affaire concerne une violation au droit à un procès équitable et à la présomption d’innocence (violation de l’article 6 § 1 et §2).

La requérante avait déposé plainte contre son ancien supérieur hiérarchique pour viol et harcèlement sexuel. Un non lieu définitif avait été prononcé dans cette affaire en raison du défaut de preuves suffisantes. Par la suite, la requérante avait été poursuivie par la personne qu’elle avait accusé pour dénonciation calomnieuse. Elle avait été condamnée de ce chef par les juridictions nationales en application de l’article 226-10 du code pénal qui prévoyait à l’époque qu’un non lieu définitif entraînait mécaniquement que les accusations de la personne ayant dénoncé les faits étaient fausses.

La Cour a estimé que la législation alors applicable au litige, qui instituait des présomptions légales, ne permettait pas à la requérante d’apporter des preuves pour établir la réalité des faits et son absence de culpabilité avant que le tribunal ne se prononce. Elle a par conséquent conclu que l’article 6§1 et §2 avait été violé.

Mesures de caractère individuel

Le paiement de la satisfaction équitable

La Cour a alloué à la requérante une satisfaction équitable de 8 000 euros au titre du dommage moral et de 4 832 euros au titre des frais. La somme de 12 832 € a été versée le 14 février. Des intérêts moratoires ont également été payés.

2.

Les autres mesures éventuelles

Dans son arrêt, la Cour a relevé qu’elle «

ne saurait spéculer sur l’issue d’une procédure interne si la violation du droit à un procès équitable et au respect de la présomption d’innocence n’avait pas eu lieu

». Elle a en outre constaté que la requérante disposait, en application de l’article 626-1 du code de procédure pénale, de la possibilité de voir sa cause jugée à nouveau par les tribunaux internes.

Compte tenu de cette motivation et au vu des circonstances particulières de l’espèce, le gouvernement est d’avis qu’aucune autre mesure individuelle n’est requise dans cette affaire.

Mesures de caractère général

1.

La diffusion

Il convient de noter que les autorités françaises publient systématiquement les arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme et les diffusent aux autorités concernées. Cet arrêt a été notamment communiqué au ministère de la Justice. Par ailleurs, il est également disponible par l’intermédiaire du site grand public d’accès au droit

Légifrance

. Il a été également commenté dans de nombreuses revues juridiques (à titre d’illustrations

: Revue de science criminelle 2011 p. 714

; Recueil Dalloz 2011 p. 1902 ; Revue de droit pénal – avril 2012).

2.

Les autres mesures générales

La Cour a elle-même pris acte de l’évolution législative intervenue postérieurement aux faits ayant conduit à l’arrêt. La loi du 9 juillet 2010 a ainsi modifié le texte de l’article

226

‑

10 du code pénal permettant à une personne, à l’origine d’une procédure judiciaire ayant abouti à une décision juridictionnelle de non lieu, de se disculper de l’accusation de dénonciation calomnieuse.

Le Gouvernement estime en conséquent que l’arrêt ne nécessite pas d’autres mesures générales.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 7 mars 2013 lors de la 1164e réunion des Délégués des Ministres.