CZARNIECKI v. POLAND

CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 23456/12 Čukasz CZARNIECKI împotriva Poloniei depusă la 10 aprilie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Čukasz Czarniecki, este un național polonez, care s-a născut în 1977 și trăiește în Sosnowiec. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 ianuarie 2006, reclamantul a fost arestat pe baza suspiciunilor de violență domestică împotriva tatălui său și a surorii sale, declarând amenințări și acte de cruzime față de câinele său. La 13 ianuarie 2006, Curtea de District Sosnowiec (SÄd Rejonowy ) a auzit reclamantul și a ordonat detenția sa în reținere până la 11 aprilie 2006. Curtea a remarcat că există o suspiciune rezonabilă că reclamantul a comis infracțiunile în cauză.

La 6 aprilie 2006, Curtea a prelungit detenția reclamantului până la 11 iulie 2006. Curtea a făcut trimitere la opinia specialiștilor psihiatru că există un risc că reclamantul ar putea comite încă o altă infracțiune. Mai 2006 Curtea de District Sosnowiec a dat o decizie și a întrerupt procedura penală împotriva reclamantului. Curtea a constatat că reclamantul a comis infracțiunile cu care a fost acuzat. Cu toate acestea, el nu ar fi putut fi responsabil penal, deoarece a suferit de un tip schizofrenic de tulburare de iluzie. La 5 iulie 2006, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la plasarea sa într-un spital psihiatric. Reclamantul a fost eliberat dintr-un centru de detenție regulat la 16 octombrie.

2006 și plasat în Spitalul Psihiatric Lubliniec. El a fost eliberat din spitalul respectiv la 6 decembrie 2007. La 15 octombrie 2010, reclamantul a depus o declarație de reclamație împotriva Trezoreriei de Stat, cerând compensații pentru daunele pe care le-a suferit ca urmare a detenției într-un centru de detenție regulat în loc de detenție într-un spital psihiatric. La 16 iunie 2011, Curtea Regională Katowice Góra a acordat reclamantului 10000 de zloti polonezi (PLN) compensații pentru prejudiciu moral pentru detenție nejustificată. Curtea s-a bazat pe rezoluția Curții Supreme din 15 septembrie 1999, conform căreia Trezorul de Stat a fost responsabil pentru detenție a persoanelor în cazul cărora procedurile au fost întrerupte din cauza tulburării mentale.

La 11 octombrie 2011, Curtea de Apel Katowice a pronunțat hotărârea și a respins cererea reclamantului. Curtea a remarcat că detenția reclamantului a fost justificată pe parcursul întregii perioade. La 9 noiembrie 2011, Curtea de Apel Katowice a acordat reclamantului asistență juridică în scopul pregătirii unui recurs de casă și a atribuit A. H-M cazului. Deoarece A. H-M nu a putut asista reclamantul, Curtea de Apel a atribuit un nou avocat de asistență juridică A.K. la 16 noiembrie 2011. Prin un aviz juridic scris din 30 noiembrie 2011 (depus la Curtea de Apel la 9 decembrie 2011), avocatul a informat instanța că refuza să pregătească un recurs de casă în acest caz. Ea a fost de părere că nu există motive juridice pentru care un astfel de recurs ar putea fi elaborat.

Acest aviz a fost înaintat pe reclamant la 12 decembrie 2011. În plus, a fost informat că a avut 30 de zile pentru a depune un recurs de cassare elaborat de un avocat de alegere. La 14 decembrie 2011, Curtea de Apel Katowice a respins cererea reclamantului de a fi atribuit un nou avocat de asistență juridică. Legea internă relevantă art. 264 § 3 din Codul de Procedură Penală prevede: „Dacă procedurile au fost întrerupte din cauza nebuniei acuzate, detenția preliminară poate fi menținută în așteptarea aplicării unei măsuri preventive.” COMPLAINTE Reclamantul se plânge fără a invoca nici o dispoziție a Convenției cu privire la ilegalitatea detenției sale în reținere și faptul că a fost plasat într-un centru de detenție regulat, într-o celulă cu fumatori.

El se plânge în continuare în temeiul articolului 6 § 1 cu privire la rezultatul procedurii de compensare. În cele din urmă, se plâng în temeiul articolului 13 că avocatul său de asistență juridică a refuzat să depună un recurs de casă în numele său. Mai 2006 și 16 octombrie 2006 într-un centru de detenție obișnuit, compatibil cu drepturile sale în temeiul articolului 5 § e) din Convenție (cf. Mocarska c. Polonia nr. 26917/05, §§ 41-49, noiembrie 2007)?

FOURTH SECTION

Application no. 23456/12 Łukasz CZARNIECKI against Poland lodged on 10 April 2012

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Łukasz Czarniecki, is a Polish national, who was born in 1977 and lives in Sosnowiec. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 11 January 2006 the applicant was arrested on suspicion of domestic violence against his father and sister, uttering threats and of acts of cruelty towards his dog. On 13 January 2006 the Sosnowiec District Court (S ąd Rejonowy ) heard the applicant and ordered his detention on remand until 11 April 2006. The court noted that there was a reasonable suspicion that the applicant had committed the offences in question. On 6 April 2006 the court extended the applicant’s detention until 11 July 2006. The court referred to the expert psychiatrists’ opinion that there was a risk that the applicant might commit yet another offence.

On 25 May 2006 the Sosnowiec District Court gave a decision and discontinued the criminal proceedings against the applicant. The court found it established that the applicant had committed the offences with which he was charged. However, he could not have been held criminally responsible as he had been suffering from a schizophrenic type of a delusional disorder. It further referred to the expert’s opinion and ordered that the applicant be placed in a psychiatric hospital. On 5 July 2006 the District Court extended the applicant’s detention until his placement in a psychiatric hospital. The applicant was released from a regular detention centre on 16 October 2006 and placed in the Lubliniec Psychiatric Hospital.

He was released from that hospital on 6 December 2007. On 15 October 2010 the applicant filed a statement of claim against the State Treasury seeking compensation for damage he had suffered as a result of his detention in a regular detention centre instead of detention in a psychiatric hospital. On 16 June 2011 the Katowice Góra Regional Court awarded the applicant 10,000 Polish zlotys (PLN) compensation for non-pecuniary damage for unjustified detention. The court relied on the resolution of the Supreme Court of 15 September 1999, according to which the State Treasury was responsible for detention of persons in whose cases proceedings were discontinued due to their mental disorder. The prosecutor appealed.

On 11 October 2011 the Katowice Court of Appeal gave judgment and dismissed the applicant’s claim. The court noted that the applicant’s detention had been justified throughout the whole period. On 9 November 2011 the Katowice Court of Appeal granted the applicant legal aid for the purposes of preparing a cassation appeal and assigned A. H-M to the case. Since A. H-M could not assist the applicant, the Court of Appeal assigned a new legal-aid lawyer A.K. on 16 November 2011. By a written legal opinion dated 30 November 2011 (filed with the Court of Appeal on 9 December 2011) the lawyer informed the court that she was refusing to prepare a cassation appeal in the case. She was of the view that there were no legal grounds on which such an appeal could be prepared.

This opinion was served on the applicant on 12 December 2011. He was further informed that he had 30 days to file a cassation appeal prepared by a lawyer of his own choice. On 14 December 2011 the Katowice Court of Appeal dismissed the applicant’s request to be assigned a new legal aid lawyer. B. Relevant domestic law Article 264 § 3 of the Code of Criminal Procedure provides: “If the proceedings were discontinued by reason of insanity of the accused, preliminary detention may be maintained pending the application of a preventive measure.” COMPLAINTS 1. The applicant complains without invoking any provisions of the Convention about the unlawfulness of his detention on remand and the fact that he was placed in a regular detention centre, in a cell with smokers.

2. He further complains under Article 6 § 1 about the outcome of the proceedings for compensation. 3. Lastly, he complains under Article 13 that his legal-aid lawyer refused to file a cassation appeal on his behalf.

QUESTION TO THE PARTIES

Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s detention between 25 May 2006 and 16 October 2006 in an ordinary detention centre compatible with his rights under Article 5 § 1 (e) of the Convention (cf. Mocarska v. Poland no. 26917/05, §§ 41-49, 6 November 2007)?