CtEDO 25.04.2013 Auto

CASE OF YEVGENIY IVANOV v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
25.04.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 6+6-3-d - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Fair hearing) (Article 6 - Right to a fair trial;Article 6-3-d - Examination of witnesses;Obtain attendance of witnesses)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF YEVGENIY IVANOV v. RUSSIA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1979 și trăiește în Cheboksary. La 20 septembrie 2002, reclamantul a fost acuzat de omor, o infracțiune în temeiul articolului 111 § 4 din Codul Penal. Acuzația a fost bazată, în special, pe interviurile investigatorului cu domnul M., domnul O. și domnul I., martorii incidentului. Dl M. și domnul O. au declarat că la 28 august 2002, ei și prietenul lor Dl S. Dl S., beat, a lovit o mașină VAZ roșie care trecea pe aici. Șoferul și doi pasageri au apărut din mașină și șoferul l-au lovit pe dl S. de două ori în față. Șapte sau opt oameni s-au alăturat apoi cu străinii și au început să-i lovească. Dl M., Dl O. și Dl. au pierdut toate conștiința. În ziua următoare, 29 august 2001, dl S. În timpul interviurilor ulterioare cu investigatorul, domnul M. și domnul O. își schimbau mărturia ușor, declarând că dl S. a căzut imediat după ce șoferul l-a lovit în față. Ei nu au văzut dacă dl S. A fost lovit de oricare dintre celelalte persoane implicate în lupta. Dl I. a declarat investigatorului că la 28 august 2002 stătea într-un bar. El a văzut o oprire VAZ roșie în apropierea barului și trei oameni ies din ea. Doi dintre ei au intrat în bar, în timp ce șoferul s-a apropiat de un grup de trei persoane afară. Au început să se certe și apoi să se lupte. El a plecat imediat. 10. Procesul a început la 21 ianuarie 2003 înainte de Curtea de District Kalininskiy din Cheboksar. Reclamantul a implorat nevinovat. El a recunoscut că în 30 august 2002 a avut o ceartă cu trei străini. El a lovit unul dintre ei de două ori în piept și s-a retras la un bar din apropiere. El a văzut oamenii părăsind locul. El a insistat că incidentul s-a întâmplat la 30 august 2002 mai degrabă decât la 28 august 2002. El a fost sigur de data în care și-a dus mama în biroul fiscal în acea zi. El a cerut instanței să audă inspectorul fiscal, dna Sh., care ar putea confirma că mama sa și-a plătit taxele la 30 august 2002. Cererea sa a fost respinsă pe motiv că o declarație a dnei Sh. nu ar fi relevantă. 11. Mulți martori au participat la judecată. Unul dintre ei a declarat Curții că l-a văzut pe reclamant în bar în seara din 28 august 2002. El nu a văzut însă lupta. Un alt martor a depus mărturie că în seara din 28 august 2008 l-a văzut pe dl M. cu vânătăi pe față, și că în ziua următoare, dl O. i-a spus că el, dl M. și dl S. a fost bătut de trei străini. Soția și fratele dlui S. a mărturisit că au văzut dl S. pentru ultima dată în dimineața 28 august 2002. Un alt martor a spus instanței că a găsit dl S. rănit rău și inconștient pe stradă, nu departe de bar într-o dimineață la sfârșitul lunii august 2002. Un alt martor a declarat că în seara din 28 august 2002 a condus trei oameni într-un bar în mașina lui VAZ roșie. O altă mașină VAZ roșie a fost parcată lângă bar și trei persoane stăteau în apropiere vorbind între ei. El i-a auzit spunând că au lovit pe cineva care a lovit roata mașinii lor. Cu un timp înainte de asta, el a văzut un om care transporta un alt om. 12. Curtea de judecată a examinat, de asemenea, un raport medical expert prezentat de procuror. Constatarea experților medicali a fost că dl S. a murit de o leziune craniocerebrală. De asemenea, au înregistrat numeroase vânătăi pe cap și corpul său și a constatat că el a primit nu mai puțin de nouă lovituri. 13. În sfârșit, un raport de poliție care declară că dl S. La 29 august 2002, s-a examinat de asemenea. 14. Martorii dl O., dl M., și dl I. nu au participat la proces. La 21 ianuarie 2003, Curtea Kalininskiy a ordonat judecătorilor să-și asigure apariția în instanță la 22 ianuarie 2003. 15. Se poate observa din raportul judecătorului din 22 ianuarie 2003 că între 7.45 și 9.35. În acea zi a vizitat adresele dlui O. și I. furnizate în timpul anchetei preliminare. Acesta a fost confirmat de noile ocupante ale apartamentului pe care dl O. nu mai locuia la această adresă. Dl I. a fost la locul de muncă și judecătorii au lăsat convocarea să apară cu fiica sa. 16. La 22 ianuarie 2003, martorii nu au participat. Curtea de District Kalininskiy a suspendat audierea până la 3 februarie 2003 și a ordonat din nou judecătorilor să asigure apariția martorilor în instanță. 17. Se poate observa din rapoartele judecătorilor din 31 ianuarie și 3 februarie 2003 că dl O. nu mai a locuit la adresa indicată în dosarul, astfel cum a confirmat proprietarul apartamentului. Ei au vizitat mama dlui O., care a declarat că fiul ei locuia în Cheboksary, dar că nu știa nici adresa de acasă sau adresa angajatorului său. Potrivit mamei dlui M., dl M. locuia în campusul universitar din Cheboksary. Când judecătorii au vizitat campusul, dl M. nu era acasă. Ei au lăsat convocarea să apară cu paznicul campusului. Potrivit fiicei dlui I., dl I. Martorii nu au participat la ședința din 3 octombrie 2003. Curtea de district Kalinskiy a ordonat judecătorilor să asigure apariția martorilor în instanță la 7 februarie 2003. 19. Raportul judecătorilor din 7 februarie 2003 prevede că în acea zi, judecătorii au vizitat adresele pentru domnul I. și domnul O. Potrivit fiicei sale, dl I. a fost într-o călătorie de afaceri în afara Republicii Chuvashiya și nu știa când trebuia să se întoarcă. Dl O. nu mai trăia la adresa indicată în dosarul de caz. 20. La 7 februarie 2003, Curtea de District Kalininskiy a emis o nouă hotărâre, care ordonă judecătorilor să asigure participarea martorilor la 11 februarie 2003. 21. La 10 februarie 2003, judecătorii au fost din nou la adresa dlui I. și au descoperit că el nu s-a întors încă din călătoria de afaceri. a indicat în dosarul de caz, iar noii ocupanți ai apartamentului le-au spus pentru a patra oară că dl O. s-a mutat. Judicierii au vizitat apoi mama dlui O., care le-a spus că nu știa adresa fiului ei în Cheboksary. De asemenea, au vizitat mama dlui M., care a declarat că fiul ei nu locuia cu ea. 22. La 11 februarie 2003, martorii nu au participat. Procurorul a cerut transcrierea declarațiilor formulate de dl O., dl M., și dl I. la investigator să fie citite. Reclamantul și avocatul său nu au obiectat. Transcripția a fost citită. În aceeași zi, Curtea de District Kalininskiy a ordonat judecătorilor să asigure participarea martorilor la 12 februarie 2003. 23. La 12 februarie 2003, judecătorii au mers la adresa domnului I. Dl O. a indicat în dosarul de caz, nici unul dintre ei nu a fost acasă, iar judecătorii au observat în raportul lor de aceeași dată că, în orice caz, era cunoscut de mult timp că dl O. nu locuia la acea adresă și că dl I. a fost într-o călătorie de afaceri extinsă. 24. În audierea din 12 februarie 2003, reclamantul a insistat să obțină prezența dlui O., dl M. și dl I. și să opună încheierea procesului atâta timp cât martorii nu au fost interogați. Curtea Kalinskiy a hotărât totuși să pună capăt procesului din cauza faptului că toate încercările de a obține prezența martorilor nu au avut succes. 25. La 13 februarie 2003, Curtea de District Kalininskiy din Cheboksary a condamnat reclamantul de asasinare, constatand că vina sa a fost suficient de stabilită prin declarațiile făcute de dl O, dl M. și dl I. în timpul anchetei preliminare, declarațiile celorlalți martori făcute în timpul procesului, precum și rapoartele medicale și de poliție. Curtea a respins argumentele reclamantului că l-a lovit pe dl S. pe piept mai degrabă decât pe cap și că dl S. a părăsit scena nefericită, constatand că acestea au fost refutate de mărturia domnului O. și M., care a fost martor la incident. Reclamantul a fost condamnat la unsprezece ani și șase luni de închisoare. 26. În motivele sale de recurs, reclamantul s-a plâns, în special, că Curtea de District nu a asigurat participarea dlui O., dl M. și a dlui I. la proces. El a susținut că a fost înșelat în a conveni de lectură din tranșura declarațiilor lor către investigator. Judecătorul nu l-a avertizat că citirea din transcriere va înlocui interogarea martorilor în instanță. În timpul procesului el a insistat că martorii ăia ar trebui să fie interogați. El a obiectat, de asemenea, încheierea procesului atâta timp cât martorii nu au fost interogați. 27. La 26 februarie 2003, Curtea de District Kalininskiy a susținut că dl O, dl M. și dl I. nu au fost interogați în instanță deoarece, în ciuda eforturilor judecătorilor, acestea nu au putut fi urmărite. În astfel de circumstanțe, declarațiile martorilor făcute la etapa preliminară a procesului pot fi citite în judecată în temeiul articolului 281 din Codul de Procedință Penală. 28. La 27 martie 2003, Curtea Supremă a Republicii Chuvashiya a susținut hotărârea privind recursul. Curtea de apel a rămas tăcută cu privire la problema prezenței martorilor. 29. Uciderea – adică infligerea premeditată a leziunilor grave care rezultă în moarte accidentală – are o pedeapsă de cinci până la 15 ani de închisoare (art. 111 § 4 din Codul Penal). 30. Codul de procedură penală al Federației Ruse prevede că martorii vor fi examinați direct de instanța de judecată (art. 278). Declarațiile formulate de victima sau de un martor în timpul anchetei preliminare pot fi citite cu consimțământul părților în două cazuri: (i) în cazul în care există o discrepanță substanțială între aceste declarații și mărturia în fața instanței; sau (ii) în cazul în care victima sau martorul nu a reușit să apară în instanță (art. 281). 31. În cazul în care un martor nu respectă convocările de a apărea fără un motiv bun, instanța poate ordona poliției sau judecătorilor să-l aducă în sala de judecată prin forță (art. 113). 32. art. 413 din Codul de Procedință Penală prevede posibilitatea de a redeschide proceduri penale pe baza unei constatări de încălcare a Convenției de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă