3r-142/26 — Obligarea emiterii actului administrativ

La 22 aprilie 2024, prin intermediul poştei electronice, Victor Lazariuc, a depus cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ (f. d. 3-8), concretizată la 03 mai 2024 împotriva Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică cu privire la obligarea emiterii actului administrativ (f. d. 22-24).

Prin încheierea din 01 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în conformitate cu art.205 din Codul administrativ, au fost atrași în proces, în calitate de persoane terțe Mihail Friptu şi Primăria mun. Chişinău (f. d. 44-46).

Prin urmare, reclamantul a solicitat obligarea Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică la emiterea actului, și anume de a fi obligat Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică să efectueze control cu întocmirea unui proces-verbal, prin care să fie reflectat respectarea legislației în domeniul construcției și anume a construcției din XXXXX, în special să fie constatat dacă: a) de către proprietarul terenului au fost încălcate prevederile pct. 17 lit. a) din Regulamentul cu privire la protecția rețelelor electrice; b) care este distanța de retragere laterală a construcțiilor din XXXXX, de la hotarul dintre loturile situate pe adresa XXXXXX; c) care este distanța de retragere laterală a acoperișului, a construcției cu trei etaje, situată pe adresa XXXX, de la hotarul dintre loturile situate pe adresa XXXXX; d) care este distanța de retragere laterală a construcțiilor auxiliare, situată pe adresa XXXXX, de la hotarul dintre loturile situate pe adresa XXXXX; e) care este distanța de retragere de la linia roșie a construcțiilor amplasate pe adresa XXXXX; f) care este înălțimea construcțiilor cu trei etaje, amplasate pe adresa XXXXX; g) care este în procente coeficientul de ocupare de construcție a lotului de pământ; h) la construcția imobilului din 1 XXXXX au fost eliberate certificatul de urbanism și autorizația de construcție.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, a fost respinsă, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Victor Lazariuc, ca fiind neîntemeiată (f. d. 163, 172-182).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 04 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, la 04 decembrie 2025, prin intermediul poştei electronice, Victor Lazariuc, a depus cerere de apel nemotivată (f. d. 165-166), iar la 05 martie 2026, a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f. d. 193-196).

Prin încheierea din 08 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Victor Lazariuc împotriva hotărârii din 04 decembrie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, pe motiv că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal, stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 07 mai 2026, Victor Lazariuc, a depus cerere de recurs (f. d. 210- 212), iar la 11 iunie 2026, cerere de completare a recursului împotriva încheierii din 08 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii contestate, trimiterea cauzei la spre examinare în ordine de apel şi constatarea încălcării dreptului de acces la justiție Art. 6 CEDO prin modul de soluționare a admisibilității de către instanța de apel. 7.1. În motivarea recursului, a invocat că nu este de acord cu încheierea contestată, pe motiv că Curtea de Apel Centru deşi a reținut că termenul a început să curgă la 29 ianuarie 2026, bazându-se pe faptul că a fost expediată prin e-mail, este o concluzie arbitrară, deoarece nu există confirmare de recepționare. 7.2. Mai mult, instanța de apel a ignorat circumstanțele obiective care l-au împiedicat pe apelant să acceseze poșta electronică, deoarece în perioada 02 februarie 2026 – 14 februarie 2026 s-a aflat în Federația Rusă şi nu a avut acces la internet. Iar, o simplă expediere pe e-mai nu echivalează cu notificarea legală. 2 7.3. A susținut că, potrivit recipisei, semnată, la 03 martie 2026 a luat cunoștință fizic cu materialele cauzei, respectiv apelul motivat depus la 05 martie 2026 este în termen. 7.4. Totodată a indicat că, a admite o expediere prim e-mail, lipsită de orice confirmare de recepționare, este suficientă pentru a declanșa curgerea unui termen de decădere înseamnă a transfera asupra justițiabilului riscul unei comunicări neprobate şi a-l priva de dreptul de acces la o instanță (art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului).

Conform art. 232 din Codul administrativ, „Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanţei de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, (1) „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2);

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: 3 „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 96 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ statuează că: „(1) Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum şi modalităţi alternative.”

Art. 97 alin.(1) şi alin. (3) lit. d) din Codul administrativ prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art.1101 alin. (1) Cod administrativ: Notificarea prin poşta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorităţii publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.

Art. 24 alin. (1), (2) din Codul administrativ: (1) Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile şi să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. (2) Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi îndeplineşte obligaţiile procesuale cu bună-credinţă răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate.

Materialele dosarului atestă că la 04 decembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani, a pronunțat dispozitivul hotărârii prin care a fost respinsă, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Victor Lazariuc, ca fiind neîntemeiată (f. d. 163, 172-182).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 05 decembrie 2025, Victor Lazariuc, a declarat apel nemotivat, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani din 04 decembrie 2025 (f. d. 165-166).

Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani a notificat hotărârea motivată fiind expediată la 29 ianuarie 2026, la adresa electronică a recurentului Victor Lazariuc – XXXXX, indicată ca adresă de contact în cererea de chemare în judecată, circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 183).

Mai mult, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că adresa electronică nominalizată a fost utilizată de către însuşi Victor Lazariuc în raport cu instanța de judecată, la depunerea cererii de chemare în judecată (f. d. 3-8), cererii de concretizare (f. d. 22-24), cererii cu privire la atragere în proces în calitate de terţ Primăria mun. Chişinău (f. d. 35-36), cererii cu privire la atragere în proces în calitate de terţ Mihail Friptu (f. d. 42-43), cerere cu privire la anexarea deciziei nr.235/2023 ANRE (f. d.73-78), lămurire (f. d. 92-93), cerere de a lua cunoștință cu dosarul (f. d. 94-95), replică (f. d. 124-126), la depunerea cererii de apel nemotivată (f. d.165-166), cerere cu privire la solicitarea repetată a hotărârii motivate (f. d. 168-170), cerere de a lua cunoștință cu dosarul (f. d.189-190), fapt ce atestă autenticitatea acesteia şi disponibilitatea de a fi folosită pentru corespondență, reieșind din prevederile art. 1001 alin. (1) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 18 al prezentei încheieri. 5

Prin urmare, utilizarea adresei electronice ca mijloc de comunicare cu instanța de judecată, denotă că partea a consimțit o astfel de modalitate de informare, respectiv îşi asumă consecințele unei astfel de înștiințări şi trebuie să dea dovadă de o diligență specială în apărarea intereselor sale.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie relevă că confirmarea expedierii documentului către Victor Lazariuc, se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poştei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poştei electronice a expeditorului şi a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum şi atașamentul cu actul judecătoresc.

Instanța de recurs reţine că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poştal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a lui Victor Lazariuc, lipsesc.

Totodată, potrivit informației deţinute pe Portalul Național al Instanțelor, la 29 ianuarie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani a publicat hotărârea integrală (motivată) la 04 decembrie 2025, pe pagina sa web(https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/ZWUyMmE4ZW ItMjcyYS00OGVkLWI5ZWYtMTYwYzcyYzE4Yzgw).

Astfel, termenul de 30 de zile, prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea apelului motivat, a început să curgă de la 30 ianuarie 2026, ziua imediat următoare de la data notificării lui Victor Lazariuc a hotărârii integrale (motivate) a instanței de fond, care a expirat la data de 28 februarie 2026 (sâmbătă). 6

Dat fiind faptul că data de 28 februarie 2026 – zi de sâmbătă, iar 01 martie 2026 – zi de duminică, prin urmare zile nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi pentru depunere a cererii de apel se constată a fi 02 martie 2026 (zi de luni), ca următoarea zi lucrătoare, inclusiv.

În context, instanța de apel justificat a reținut că Victor Lazariuc a depus apelul motivat la 05 martie 2026 (zi de joi) după expirarea termenului legal. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul are obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, prin care a constatat că nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului necorespunzător a lui Victor Lazariuc, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale, inclusiv, să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite termenul de prezentare a apelului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din CEDO.

Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligenţă de către apelant a drepturilor sale procedurale, ce a și generat omiterea termenului legal de depunere a cererii de apel motivate. De altfel, se va nota că în virtutea principiului bunei-credințe, partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării intereselor sale juridice.

Totodată, la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 04 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, apelantul/recurent n-a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului.

Completul de judecată subliniază că, repunerea în termen pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care Victor Lazariuc ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente şi admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. 7

Prin urmare, instanța de apel corect a reținut că Victor Lazariuc, nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului, în temeiul art. 65 din Codul administrativ. Or, instanța de apel nu are dreptul să efectueze ex officio repunere în termen a apelului, în lipsa unei astfel de cereri formulate de către apelantă în condițiile art.65 din Codul Administrativ.

Completul de judecată remarcă că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției şi asigurarea securității raporturilor juridice.

În condițiile descrise, partea apelantă Victor Lazariuc urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat de aceasta. 40.Totodată, instanţa de recurs precizează că, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că ţine de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (cauza Van Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că încheierea din 08 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea recurată.

Cu referire la argumentul recurentului Victor Lazariuc precum că, hotărârea instanței de fond a fost expediată la adresa electronică greșită, acesta este neîntemeiat, deoarece din materialele dosarului rezultă că, hotărârea motivată a fost expediată la adresa electronică – XXXXX adresă utilizată de către însuşi Victor Lazariuc în raport cu instanța de judecată fiind folosită constant până la depunerea apelului nemotivat cât şi după depunerea apelului motivat (f. d.165-166, 168-170, 189-190), circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 183).

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că încheierea din 08 aprilie 2026 a Curţii de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de 8 Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Victor Lazariuc şi menține încheierea din 08 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9