FLOREA c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Secțiunea a treia Cerere nr. 3327nd/12 Anatolie FLOREA împotriva Republicii Moldova introdusă la 22 mai 2012 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Anatolie Florea, este un resortisant moldoven născut în 1963 și rezident în Chișinău. El este reprezentat în fața Curții de către dl Ungureanu, avocat la Chișinău. La 23 februarie 2011, autoritățile moldovenești au inițiat proceduri penale împotriva reclamantului pentru trafic de arme. La 30 iunie 2011, unitatea forțelor speciale ale Serviciului de informare și securitate l-a abordat pe solicitant, care se afla în interiorul unei mașini parcate în curtea din față a domiciliului său. Alte două persoane, care erau cu el în acel moment, au fost, de asemenea, imobilizate la sol.

Potrivit reclamantului, ofițerii de poliție l-au asezat în timpul arestării loviturilor de picior și folosind crosele pistoalelor și ale puștilor de asalt. Arestarea a avut loc în fața comunității sale și a fratelui său, care se aflau la balconul apartamentului lor și care au confirmat versiunea sa a faptelor. Ulterior, polițiștii au percheziționat apartamentul reclamantului, apoi au fost duși la biroul procurorului, iar în ziua aceea, procurorul care se ocupa de caz se simțea vinovat de durere și greață, iar o echipă de la departamentul medical de urgență s-a mutat la biroul procurorului pentru a-l trata. La 2 iulie 2011, reclamantul a fost acuzat de trafic de arme și a fost pus în detenție provizorie.

La 11 iulie 2011, avocatul reclamantului a depus o plângere la Parchet pentru a denunța abuzurile suferite. La 20 august 2011, procurorul general responsabil de acest caz a clasat plângerea fără întârziere. La 7 octombrie 2011, procurorul general a confirmat această decizie. În fața instanței judecătorești, procurorul a arătat că acuzațiile reclamantului nu au fost confirmate. El a arătat că rănile reclamantului, chiar și cele localizate pe părțile înăbușite ale corpului, au apărut după ce au căzut pe podea și că mărturiile fratelui și ale comunei reclamantului nu erau credibile, din cauza legăturilor de rudenie dintre ei. Procurorul a adăugat că celelalte două persoane, care se aflau în mașină cu reclamantul în timpul arestării sale, au spus că erau deja ținute la pământ și că nu au văzut dacă reclamantul fusese sau nu maltratat.

Printr-un refuz definitiv din 6 decembrie 2011, instanța de judecată a Tribunalului de la Centru (Chișinău) a confirmat clasificarea fără întârziere. Se estimează că faptele nu reuniau elementele unei infracțiuni. GRIFS Invouche la art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de rele tratamente aplicate de polițiști. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI În ceea ce privește protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Labita c. Italia [GC], nr. 26772/95, CEDH 2000-IV), autoritățile interne au efectuat, în speță, o anchetă în conformitate cu cerințele articolului 3 din convenție A avut reclamantul la dispoziția sa, conform dispozițiilor art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care și-ar fi putut formula obiecțiile de necunoaștere a art. 3 din Convenție?

TROISIÈME SECTION

Requête n o 33276/12 Anatolie FLOREA contre la République de Moldova introduite le 22 mai 2012

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Anatolie Florea, est un ressortissant moldave né en 1963 et résidant à Chișinău. Il est représenté devant la Cour par M e T. Ungureanu, avocat à Chișinău. Le 23 février 2011, les autorités moldaves engagèrent des poursuites pénales à l’encontre du requérant pour trafic d’armes. Le 30 juin 2011, l’unité des forces spéciales du Service d’information et de sécurité appréhenda le requérant, qui se trouvait à l’intérieur d’une voiture garée dans la cour de son domicile. Deux autres personnes, qui étaient à ce moment avec lui, furent aussi immobilisées au sol. Selon les dires du requérant, les agents de police lui assénèrent pendant l’arrestation des coups de pieds et en se servant des crosses des pistolets et des fusils d’assaut.

L’arrestation a eu lieu sous les yeux de sa conjointe et son frère, qui se trouvaient au balcon de leur appartement et qui confirmèrent sa version des faits. Par la suite, les policiers perquisitionnèrent l’appartement du requérant, puis il fut amené au bureau du procureur. Comme le requérant accusait des douleurs et des nausées, une équipe du service médical des urgences se déplaça au siège du parquet pour le soigner. Le jour même, la procureure chargée de l’affaire s’autosaisit du fait de mauvais traitements du requérant. Le 2 juillet 2011, le requérant fut accusé de trafic d’armes et placé en détention provisoire. Le 11 juillet 2011, l’avocat du requérant déposa une plainte auprès du parquet pour dénoncer les mauvais traitements subis.

Le 20 août 2011, le procureur en charge de cette affaire, classa sans suite la plainte. Le 7 octobre 2011, le procureur hiérarchique confirma cette décision. Devant le juge d’instruction, le procureur releva que les allégations du requérant n’avaient pas été confirmées. Il expliqua que les blessures du requérant, même celles localisées sur les parties enfoncées du corps, étaient apparues après être tombé par terre et que les témoignages du frère et de la conjointe du requérant n’étaient pas crédibles, à cause des liens de parenté entre eux. Le procureur ajouta que les deux autres personnes, qui se trouvaient en voiture avec le requérant pendant son arrestation, avaient dit qu’elles étaient déjà immobilisées au sol et qu’elles n’avaient pas vu si le requérant avait ou non été maltraité.

L’une d’entre elles allégua toutefois avoir reçu, elle aussi, deux coups avec les crosses des armes, avant d’être plaquée au sol. Par un non-lieu définitif du 6 décembre 2011, le juge d’instruction du tribunal de Centru (Chișinău) confirma le classement sans suite. Il estima que les faits ne réunissaient pas les éléments d’une infraction. GRIEFS Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint de mauvais traitements infligés par les policiers.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il été soumis à des traitements contraires à l’article 3 de la Convention? 2. Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants (voir le paragraphe 131 de l’arrêt Labita c. Italie [GC], n 26772/95, CEDH 2000-IV), les autorités internes ont-elles mené en l’espèce une enquête conforme aux exigences de l’article 3 de la Convention ? 3. Le requérant avait-il à sa disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif au travers duquel il aurait pu formuler ses griefs de méconnaissance de l’article 3 de la Convention ?