NAZARI v. DENMARK
NAZARI v. DENMARK (CtEDO, 2013)
Secțiunea nr. 64372/11 Khalil NAZARI împotriva Danemarcei depusă la 14 octombrie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Khalil Nazari, este un național afgan care s-a născut în 1986 și locuiește la Copenhaga. El este reprezentat în fața Curții de către dl Mads Jensen și dl Niels-Erik Hansen, avocați care practică la Copenhaga. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul s-a născut în Afganistan în 1986. În 2001, când avea 15 ani, a fost acordat azil în Danemarca ca minor neînsoțit. A dobândit competență în limba daneză și în cele din urmă a absolvit liceul. În prezent studia la universitate pentru a deveni inginer civil. La părăsirea Afganistanului în 2001, reclamantul a pierdut contactul cu familia sa. Zece ani mai târziu, în 2011 reclamantul a recăpătat contactul cu părinții și frații săi, care au fost acordate permise de ședere în Canada. Între timp, la o dată necunoscută, reclamantul a solicitat naturalizarea care, printre altele, constituie o cerință pentru obținerea unui pașaport danez care să îi permită să călătorească în străinătate. La 6 octombrie 2010, atunci Ministerul pentru Refugiați, Immigrati și Integrare (ministrul pentru flygtninge, integrare indvandre og , „Ministrul” a informat reclamantul că numele său va fi pe următorul proiect de lege de naturalizare, care se preconizează să fie prezentat în Parlament până la sfârșitul lunii aprilie 2011 și care va fi adoptat de Parlament în iulie 2011. Se afirmă că înainte de adoptarea legii, Ministerul va reevalua dacă încă îndeplinește criteriile pentru obținerea cetățeniei daneze. La 15 aprilie 2011, Ministerul a informat reclamantul că Comitetul Parlamentar pentru Naturalizare a constatat că nu a fost eligibil să aibă numele său pe acest proiect de lege. Astfel, în acel moment nu a putut deveni un național danez. El nu a putut aștepta să aibă o reaplicare examinată în următorii cinci ani. Referindu-se la principiile prevăzute în secțiunea 24, subsecțiunea 3, și la art. 15 din Legea privind administrația publică ( Forvaltningsloven ), s-a declarat că nu ar putea fi furnizat niciun motiv pentru decizia. Nici un recurs nu impune decizia Comitetului Parlamentar pentru Naturalizare. Reclamantul a remarcat că secțiunea 21 din scrisoarea circulară nr. 61 din 22 Septembrie 2008 privind naturalizarea a conținut posibilitatea de a exclude un solicitant de a fi listat într-un proiect de lege de naturalizare pentru o perioadă specifică, dacă Serviciul de Securitate Națională consideră că este un pericol pentru securitatea națională. În consecință, deoarece el a fost exclus de la reaplicare timp de cinci ani, el a fost convins că Ministerul a primit informații de la Ministrul Justiției prin intermediul Serviciului Național de Securitate (Poliții Efterretningstjeneste, PET) că reclamantul a fost considerat un pericol pentru securitatea națională și că, prin urmare, o evaluare a securității a fost prezentată Comitetului Parlamentar pentru Naturalizare cu o recomandare de a exclude reclamantul de a fi înscris într-un proiect de lege de naturalizare timp de cinci ani. Cu toate acestea, în opinia sa, nu exista nici un motiv să-l considere un pericol pentru securitatea națională. La 31 mai 2011, reclamantul a solicitat ca Serviciul Național de Securitate să-i acorde accesul la documentele cu privire la el, care a fost refuzat la 1 iulie 2011, cu informațiile pe care Serviciul Național de Securitate nu le va confirma și nu le va nega dacă are vreo informație despre el. Reclamantul s-a plâns de această decizie către Ministerul Justiției și a solicitat accesul la documentele care îl privesc. Reclamantul a făcut aceeași cerere către Ministerul pentru Refugiați, Immigrati și Integrare. Se pare că cererile reclamantului au fost refuzate. În conformitate cu art. 44 din Constituția daneză, niciun extraterestru nu poate obține cetățenie daneză în afară de o lege a Parlamentului. Procedura de cerere a cerinței de naționalitate implică un interviu cu poliția, o examinare de către un ministru relevant (în prezent Ministerul Justiției și anterior Ministerul Afacerilor privind refugiații, imigrației și integrării) și o decizie a Comitetului Parlamentar pentru Naturalizare, care are șaptezeci de membri. Decizia sa de a acorda sau refuza naționalitatea este discrețională și nu face obiectul unei forme de control judiciar. Două facturi sunt adoptate pe an. Pentru a fi incluse pe un proiect de lege de naturalizare, un solicitant trebuie să îndeplinească o serie de cerințe care sunt stabilite într-o așa numită scrisoare circulară privind naturalizarea. (Pentru toți comisarii de poliție, comisarul Poliției de la Copenhaga, toate administrațiile regionale de stat, Înaltul Comisar al Groenlandei și Înaltul Comisar al Insulelor Faroe). Orientări pentru naturalizarea La 22 septembrie 2008, părțile în guvern, Partidul Liberal Danez (Ventre) și Partidul Popular Conservator (Det Conservative Folkeparti ) și Partidul Popular Danez ( Dansk Folkeparti ) a încheiat un acord privind abordarea aspectelor legislației UE ale dreptului de liberă circulație în urma hotărârii Curții Europene de Justiție în cazul Metoc. În acest sens, părțile din acord au considerat relevant să aibă o examinare mai atentă a condițiilor de obținere a cetățeniei daneze. Hotărârea implică întărirea cerinței de probă a competențelor reclamantului în limba daneză și cunoștințele societății, culturii și istoriei daneze. Prin urmare, reclamanții trebuie să ia și să treacă examinarea daneză 3 a centrelor lingvistice cu o marcă medie de cel puțin 4, sau una dintre examinările enumerate în lista 3, care sunt la un nivel cu examinarea daneză 3, cu o marcă medie de cel puțin 4, și să ia și să treacă un test de cetățenie care să-și documenteze cunoașterea societății, culturii și istoriei daneze. Hotărârea implică, de asemenea, o întărire a condițiii de autosuport și a hotărât, de asemenea, că Hotărârea din 22 septembrie 2008 nu va revizui în alt mod orientările prevăzute în Hotărârea privind naționalitatea încheiat la 8 decembrie 2005 de Partidul Liberal danez și Partidul Popular conservator, cele două părți din guvern și Partidul Popular danez. Acest acord a stabilit viitoarele orientări generale pentru elaborarea proiectelor de lege a naturalizării de către ministrul afacerilor cu refugiații, imigrația și integrarea (ministrul integrării). Hotărârea din 8 decembrie 2005, astfel cum a fost modificat de Hotărârea din 22 septembrie 2008, a fost tipărit ca un program al prezentei scrisori circulare. În conformitate cu art. 30 alineatul (1) din orientări, Hotărârea va intra în vigoare la 10 noiembrie 2008 și se va aplica examinării tuturor cererilor de naturalizare prezentate după data intrării în vigoare. De la secțiunea 30 alineatul (2) din orientări, reclamanții care au trecut testul de cetățenie la examenele din mai 2007, iunie 2007, decembrie 2007 sau iunie 2008 vor satisface încă condițiile de probă a cunoștințelor societății, culturii și istoricului daneze prevăzute în secțiunea 24 alineatul (2) din orientări, dacă își prezintă cererea de cetățenie daneză poliției înainte de 1 iulie 2009, în conformitate cu dispozițiile relevante ale orientărilor sau cu cererea de redeschidere a unei cereri anterior refuzate Ministerului integrării înainte de 1 iulie 2009. De asemenea, de la secțiunea 30 alineatul (3) din orientările se aplică în continuare cererilor prezentate înainte de 10 noiembrie 2008 dispozițiile acordului prevăzute în scrisoarea circulară nr. 9 din 12 ianuarie 2006 privind noile orientări privind naturalizarea. 55 din 12 iunie 2002 privind Noile orientări privind listarea în proiecte de lege de naturalizare se aplică, de asemenea, cererilor prezentate înainte de 12 decembrie 2005, cu excepția faptului că partea 5 privind infracțiunile și secțiunea 24 alineatul (3) privind scutirea de la condițiile de competențe în limba daneză, etc., a acordului prevăzut în scrisoarea circulară nr. 9 din 12 În sfârșit, de la art. 30 alineatul (4) din orientările se aplică, de asemenea, examinarea cererilor de redeschidere a cererilor refuzate anterior, prezentate la Ministerul integrării după 10 noiembrie 2008. Hotărârea privind naționalitatea: Partidul Liberal Danez ( Venstre ), Partidul Popular Danez ( Dansk Folkeparti ) și Partidul Conservator Danez ( Det Conservative Folkeparti ) este de acord să stabilească următoarele orientări generale privind elaborarea proiectelor de lege a naturalizării de către ministrul integrării. Orientările vor fi făcute publice. De asemenea, s-a convenit în legătură cu elaborarea orientărilor din acordul anterior din 8 decembrie 2005 pentru a iniția un studiu privind domeniul de aplicare al Convenției ONU privind reducerea apatridiei adoptat la 30 August 1961 și cu privire la posibilitățile de ajustare a practicii în scopul limitării dublei naționalități. părțile la acord vor lua în considerare viitoarele reglementări în acest domeniu în lumina acestui studiu. Partea 1 Introducere În conformitate cu art. 44 din Constituția daneză, niciun străin nu poate obține cetățenie daneză, altul decât printr-un act al Parlamentului. Naturalizarea este, prin urmare, prerogativa exclusivă a legislaturii. Facturile vor fi introduse de două ori pe an de către ministrul integrării. Orientările descriu cerințele care trebuie să fie îndeplinite pentru ca Guvernul să înscrie un solicitant într-un proiect de lege de naturalizare fără prezentare prealabilă la Comitetul de naturalizare al Parlamentului danez. Persoanele enumerate în proiectul de lege de naturalizare al Guvernului vor îndeplini, prin urmare, cerințele prezentelor orientări sau vor fi enumerate în proiectul de lege după prezentarea Comitetului de naturalizare al Parlamentului danez. În ceea ce privește lectura parlamentară a proiectelor de lege, părțile la prezentul acord vor vota, prin urmare, pentru proiectele de lege de naturalizare ale guvernului în legătură cu examinarea cererilor de naturalizare sau în cazul în care, în caz contrar, furnizează orientări pentru persoanele care doresc să facă o astfel de cerere, autoritățile nu pot încerca să facă ca persoanele în cauză să își abandoneze dorința de a-și examina cererile. Procedura de examinare a cererilor de naționalitate are două faze. Prima etapă este tratată de Ministerul integrării conform orientărilor. A doua etapă constă în citirea proiectelor de lege de naturalizare în Parlamentul Danez. În principiu, examinarea cererilor de naționalitate de către Ministerul de Integrare nu implică decizii în temeiul legii, ci elaborarea proiectelor de lege. Examinarea efectuată de Ministerul de Integrare pentru a stabili dacă un solicitant îndeplinește cerințele orientărilor este foarte similară cu tipul de examinare efectuată în mod normal de administrație publică. Prin urmare, normele Legii de administrație publică și alte principii ale administrației publice ar trebui să fie respectate în examinarea cazurilor de naturalizare. În ceea ce privește a doua fază, trebuie remarcat faptul că Ministerul integrării furnizează diverse anchete asupra reclamanților pentru examinarea fiecărui proiect de lege de către Parlamentul Danez și răspunde la întrebările de la comitet. Aceste informații pot constitui baza amendamentelor membrilor privați pentru eliminarea persoanelor fizice din proiect de lege. Partea 2 Dispoziții generale Persoanele care îndeplinesc condițiile prezentelor orientări în ceea ce privește reședința, vârsta, renunnțarea naționalității actuale, comportamentul general, datoria întârziată față de autoritățile publice, sprijinirea de sine, comandarea limbii daneze și cunoștințele societății daneze, culturii și istoriei vor fi enumerate în facturile de naturalizare ale guvernului. Este o condiție să se menționeze că reclamantul face declarațiile solemne care sunt necesare pentru ca Parlamentul danez să examineze cererea. Este o condiție pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare pe care reclamantul jură loialitatea și loialitatea față de Danemarca și societatea daneză și își declară dorința de a respecta legislația daneză și de a respecta principiile fundamentale ale dreptului danez. Cerințele privind perioada de reședință și perioada de așteptare după orice infracțiuni penale trebuie să fie îndeplinite până la sfârșitul lunii în care se așteaptă ca proiectul de lege de naturalizare relevant să fie adoptat. (1) Este o condiție prealabilă pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare pe care reclamantul este de acord să-l renunțe la naționalitatea actuală. Cu excepția cazului în care reclamantul își pierde în mod automat cetățenia actuală prin naturalizare, eliberarea din cetățenia actuală este necesară ca condiție pentru a obține cetățenia daneză. (2) Persoanele cu statut de refugiat din Danemarca sau persoane din țări în care experiența arată că este imposibil sau implică dificultăți extreme pentru obținerea liberării de la naționalitate nu sunt supuse acestei cerințe. Același lucru se aplică în cazul în care un solicitant a fost refuzat eliberarea sau în cazul în care este documentat că reclamantul a făcut o încercare gravă, dar nu a reușit să fie eliberat din naționalitatea sa actuală. Partea 3 Reședința (1) Este o condiție pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare că reclamantul a fost eliberat cu un permis de ședere permanent pentru Danemarca și este rezident în Danemarca. Acest lucru nu se aplică persoanelor incluse în dispozițiile articolului 8 alineatul (4) și a articolului 12, secțiunea 14, prima teză și secțiunea 16. (2) Persoanele incluse în dispozițiile articolului 7, prima teză, secțiunea 13, secțiunea 14, a treia teză și secțiunea 15, 17 și 18 pot fi enumerate într-un proiect de lege de naturalizare, chiar dacă nu au fost eliberate cu un permis de ședere permanentă. Perioada de reședință menționată la secțiunea 7 și 8 se calculează de la data în care reclamantul a fost eliberat pentru prima dată cu permis de reședință. Cetățenii țărilor nordice pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare după doi ani consecutivi de reședință. Persoanele recunoscute ca refugiați, persoanele comparabile cu acestea și apatrizii pot fi enumerate într-un proiect de lege de naturalizare după opt ani consecutivi de reședință. Alte străine pot fi enumerate după nouă ani consecutivi de reședință. (1) O persoană care trăiește în căsătorie cu un național danez poate fi enumerată într-un proiect de lege de naturalizare după șase ani consecutivi de reședință în Danemarca, după durata căsătoriei și soțul este danez de cel puțin trei ani. În cazul în care o căsătorie are durată de doi ani, sunt necesare șapte ani de reședință în Danemarca și în cazul în care o căsătorie are durată de un an, sunt necesare opt ani de reședință. (2) Până la un an de cohabitare înainte de căsătorie este considerat echivalent cu căsătoria în timpul perioadei în cauză. (3) În cazul în care soții au reședințe diferite și este îndoială din acest motiv dacă ei locuiesc, cererea trebuie depusă Comitetului de naturalizare al Parlamentului danez. (4) În cazul în care reclamantul este rezident în străinătate din cauza lucrării soțului, reclamantul poate fi enumerat într-un proiect de lege de naturalizare numai dacă perioada de reședință anterioară agregată a reclamantului în Danemarca îndeplinește cerințele de reședință prevăzute la subsecțiunea (1) din prezentul regulament. Este o condiție ca munca soțului în străinătate să servească interesele Danemarcei. (1) În cazul în care reședința reclamantului în Danemarca a fost întreruptă de perioade de reședință în străinătate, reclamantul poate fi enumerat într-un proiect de lege de naturalizare numai dacă perioada agregată de reședință a reclamantului în Danemarca este nu mai mică decât perioada menționată la secțiunea 7 sau 8, iar în urma că reclamantul intenționează să rămână în Danemarca. În plus, este o condiție că: (i) perioada agregată de reședință în străinătate nu este mai mare de un an; sau (ii) perioadele de reședință în străinătate nu sunt mai mult de doi ani și sunt datorate exclusiv educației sau formării, servicii militare în statul în care reclamantul a fost un național sau vizite efectuate până în prezent către familii apropiate din cauza unei boli grave în familie. (2) Liniile directoare speciale pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare în cazurile în care perioada agregată de reședință în străinătate este mai lungă decât perioadele prevăzute în subsecțiunea (1) din prezentul regulament figurează la alineatul (1) din anexa 1. Reclamanții care au intrat în Danemarca înainte de a atinge vârsta de 15 ani pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare după vârsta de 18 ani. Este o condiție ca orice educație sau formare primită de solicitant în timpul rezidentului în Danemarca să fie de natură daneză. 11. Reclamanții care au suferit o parte substanțială a învățământului general sau a formării profesionale în Danemarca pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare după patru ani de reședință în Danemarca. Este o condiție ca educația sau formarea să fie de natură daneză și de cel puțin trei ani de durată, cu excepția cazului în care se completează mai devreme cu o examinare sau cu un test similar. 12. Reclamanții care s-au născut la o mamă daneză în perioada 1 ianuarie 1961-31 decembrie 1978 și care ar fi putut achiziționa cetățenie daneză, cu condiția ca mama să depună o declarație în acest sens în perioada 1 ianuarie 1979-31 decembrie 1981, cf. art. 2 alin. (2) din Legea nr. 117 din 29 martie 1978, pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare, indiferent de reședința în Danemarca. 13. Cerințele generale de reședință pot fi modificate pentru persoanele care sunt foști resortisanți danezi sau care sunt de origine daneză, precum și pentru persoanele cu opinie daneză din South Schleswig. Orientări speciale pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare în astfel de cazuri apar la alineatele 2, 3 și 4 din lista 1. Partea 4 Naturalizarea copiilor ... Partea 5 Infracțiuni 19. (1) Este o condiție pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare că reclamantul declară că nu a comis nicio infracțiune compusă de părțile 12 și 13 din Codul Penal. O persoană care face o declarație falsă în acest sens poate fi privată de naționalitatea sa daneză în temeiul articolului 8A din Legea privind naționalitatea daneză. (2) Reclamanții condamnați la cel puțin 60 de zile de închisoare pentru încălcarea dispozițiilor din Părțile 12 și 13 din Codul Penal și reclamanții condamnați la expulsie permanentă sau condamnați la închisoare timp de cel puțin 18 luni nu pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare. (3) Reclamanții cu alte condamnații nu pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare până la expirarea unei anumite perioade de așteptare, cf. Lista din anexa 2. (4) În cazul în care reclamantul a fost condamnat de mai multe ori de infracțiuni de natură similară, perioada de așteptare este prelungită cu trei ani de fiecare dată. Infracțiunile sunt considerate de natură similară dacă acestea sunt încălcări ale dispozițiilor de aceeași lege sau, în caz de încălcare a Codului Penal și a Legii privind traficul rutier, încălcări ale dispozițiilor din aceeași parte. Violațiile Codului Penal care implică violență sau amenințări de violență sunt întotdeauna considerate de o natură similară. Doar sancțiunile care implică o perioadă de așteptare vor duce la o creștere a perioadei de așteptare. Perioada de așteptare agregată se calculează pe baza sentinței care, atunci când se observă în izolare, rezultă în perioada de așteptare care expiră ultima dată. (5) Reclamanții acuzați de o infracțiune nu pot fi enumerați într-un proiect de lege de naturalizare. 20. (1) Condiția includerii într-un proiect de lege de naturalizare este ca reclamantul să furnizeze informații, sub formă de declarație solemnă, cu privire la orice infracțiune penală comisă în Danemarca sau în străinătate. (2) Dacă un solicitant să furnizeze informații privind infracțiunile penale care nu apar din Registrul Penal Central, cazul trebuie prezentat Comitetului de naturalizare al Parlamentului danez. 21. În cazul în care Ministrul Justiției notifică Ministerului de Integrare că Serviciul de Securitate Națională consideră că un solicitant este un pericol pentru securitatea națională, cazul trebuie prezentat Comitetului de Naturalizare al Parlamentului Danez cu o recomandare de excludere a reclamantului de la includerea într-un proiect de lege de naturalizare pentru o perioadă specifică. Partea 6. Un solicitant nu poate fi enumerat într-un proiect de lege de naturalizare dacă reclamantul a întârziat datoria către autoritățile publice în ceea ce privește ... Partea 7 Abilitățile în limba daneză și cunoașterea societății, culturii și istoriei daneze 24. (1) Este o condiție pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare că reclamantul documentează competențele în limba daneză printr-un certificat al examinării din Danemarca 3 a centrelor din limba daneză sau a unuia dintre examinările enumerate în lista 3. (2) În plus, este o condiție pentru includerea într-un proiect de lege de naturalizare că reclamantul documentează cunoștințele societății, culturii și istoriei daneze printr-un certificat al unui test special de cetățenie. (3) În cazul în care circumstanțele excepționale îl conferă, se va prezenta Comitetului de naturalizare al Parlamentului danez, întrebarea dacă se poate acorda o scutire de la condițiile alin. (1) și (2). Întrebarea va fi prezentată dacă reclamantul documentează că el suferă de o boală fizică sau mentală de natură foarte gravă și, prin urmare, se găsește incapabil – sau nu are perspective rezonabile – să îndeplinească condițiile subsecțiunilor (1) și (2) din prezentul regulament. (4) Circumstanțele menționate în subsecțiunea (3) trebuie să fie documentate printr-un certificat de la un profesionist medical. Certificatul trebuie să menționeze dacă opțiunile de tratament sunt epuizate și dacă persoana va deveni capabilă să achiziționeze competențe în limba daneză la nivelul necesar în viitor. Partea 8 Prezența și examinarea cererilor de naturalizare 25. (1) O cerere de naturalizare trebuie depusă sub formă de cerere specială comisarului de poliție din districtul de poliție în care locuiește reclamantul. Reclamanții care locuiesc în comuna Copenhaga își depune cererile comisarului poliției de la Copenhaga. (2) În ceea ce privește depunerea unei cereri de naturalizare, este plătită o acuzație de 1000 DKK, art. 12 din Legea de naturalizare și Ordinea Executivă nr. 162 din 7 martie 1995 a Ministerului Justiției. 26. La primirea cererii, poliția revizuiește informațiile conținute în formularul de cerere și încuietorii împreună cu reclamantul. În acest sens, poliția se asigură că reclamantul a înțeles semnificația de a da informații și de a face declarații prin declarație solemnă. Poliția transmite apoi dosarul Ministerului de Integrare. 27. În ceea ce privește copiii cu vârsta sub 18 ani care sunt adoptate de resortisanți danezi, inclusiv adoptarea copiilor vitreg și care nu devin resortisanți danezi în temeiul articolului 2A din Legea privind naționalitatea daneză, o cerere de naturalizare poate fi depusă împreună cu cererea de adoptare. Autoritatea de adopție transmite cererea directă Ministerului integrării. 28. (1) Ministerul integrării examinează dacă reclamantul îndeplinește condițiile stabilite în orientările și, după caz, înscrie reclamantul într-un proiect de lege de naturalizare. (2) Pe lângă informațiile proprii ale reclamantului, examinarea de către Ministerul de Integrare se bazează pe informații în sistemul de înregistrare civilă, în Registrul Central al Reclamațiilor și în Registrul Penal Central. Dacă este necesar, informații vor fi obținute de la alte autorități. 29. (1) După introducerea unui proiect de lege de naturalizare, Ministerul de Integrare transmite Comitetului de naturalizare al Parlamentului danez un sondaj cu privire la persoanele incluse în proiectul de lege, înscrise pe naționalitate. (2) După prima lectură a unui proiect de lege de naturalizare, Ministerul de Integrare transmite următoarele sondaje Comitetului de naturalizare a Parlamentului danez pentru utilizare de către comitet în examinarea proiectului de lege și a deciziilor părților cu privire la amendamentele membrilor privați: - Partea 9 Intrarea în vigoare, etc. 30. (1) Prezentul acord intră în vigoare la 10 noiembrie 2008 și se aplică examinării cererilor de naturalizare prezentate de la data respectivă. (2) Reclamanții care au trecut testul de cetățenie la examenele din mai 2007, iunie 2007, decembrie 2007 sau iunie 2008 încă îndeplinesc condițiile dovezii cunoșterii societății, culturii și istoriei daneze prevăzute în secțiunea 24 alin. (2) din orientări, chiar dacă examinarea a fost luată și evaluată în conformitate cu Ordinul Executiv nr. 278 din 22 martie 2007 privind Testurile de cetățenie. Pentru a se aplica în cadrul schemei de excepții, cererile de naționalitate daneză trebuie depuse poliției înainte de 1 iulie 2009, în conformitate cu dispozițiile relevante ale orientărilor și cererile de redeschidere a unei cereri refuzate anterior, trebuie depuse Ministerului integrării înainte de 1 iulie 2009. (3) Pentru cererile depuse înainte de 10 noiembrie 2008, inclusiv cererile de redeschidere a cererilor, se aplică în continuare dispozițiile scrisorii circulare nr. 9 din 12 ianuarie 2006 privind noi orientări de naturalizare. Pentru cererile depuse înainte de 12 decembrie 2005, inclusiv cererile de redeschidere a cererilor, prevederile acordului prevăzute în scrisoarea circulară nr. 55 din 12 iunie 2002 privind noile orientări privind includerea în acte de naturalizare se aplică, cu excepția cazului în care partea 5 privind infracțiunile și secțiunea 24 alineatul (3) privind scutirea de la condițiile de competențe în limba daneză, etc., din Hotărârea prevăzut în scrisoarea circulară nr. 9 din 12 ianuarie 2006 se aplică chiar dacă cererea a fost depusă înainte de 12 decembrie 2005. (4) Prezentul acord se aplică, de asemenea, examinării cererilor de redeschidere a cererilor refuzate anterior depuse Ministerului integrării după 10 noiembrie 2008. COMPLAINTE Reclamantul se plânge că refuzul autorităților daneze de a-i acorda cetățenie daneză a fost arbitrar și în încălcarea articolului 8 din convenție. În plus, invocă art. 14 coroborat cu art. 8. El plânge, de asemenea, că lipsa oricărui proces adversar prin care ar putea contesta decizia de a refuza acordarea unei cetățeni daneze a încălcat drepturile sale în temeiul articolului 13 din Convenție. În afirmativ, a existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată, în contravenție cu art. 8 din Convenție? 3. A avut reclamantul la dispoziția sa un remediu intern eficient pentru plângerea sa în temeiul articolului 8 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție?