AFFAIRE PASCAUD CONTRE LA FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
AFFAIRE PASCAUD CONTRE LA FRANCE (CtEDO, 2013)
Rezoluția CM/ResDH(2013)241 Pascaud/Franța Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Cerere n Cauza Hotărârea Determinative la 19535/08 PASCAUD 16/06/2011 08/11/2011 16/09/2011 08/02/2013 (adoptată de Comitetul de Miniștri la 5 decembrie 2013, cu ocazia celei de-a 1186-a ședințe a Delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea constatată reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul din statul pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației respective După ce a examinat bilanțul de acțiune furnizat de guvern indicând măsurile adoptate în vederea executării hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2013)1228 S DECLAMENTUL CHILLEI și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în această cauză și DECIDE d Acest caz privește o încălcare a vieții private a reclamantului, care a fost refuzată de instanțele naționale de recunoașterea legăturii sale de filiație cu tatăl său biologic. Curtea a constatat că judecătorii naționali au refuzat să recunoască filiația reclamantului pe un motiv pur procedural al lipsei de consimțământ real al tatălui presupus de a fi supus unui test ADN, fără ca magistrații să fi luat în considerare dreptul reclamantului de a-și cunoaște ascendența și de a fi stabilit adevărata filiație. Aceasta a subliniat faptul că, în circumstanțele din speță, reclamantul nu dispunea, de asemenea, de niciun alt mijloc de a-și stabili paternitatea biologică și că presupusul tată și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a-l recunoaște pe solicitant. Prin urmare, Comisia a considerat că un echilibru corect nu a fost menținut între interesele în balanță: conservarea intereselor terților, care poate include o interdicție a obligației de a se supune unor teste genetice pe de o parte și dreptul de a-și stabili paternitatea biologică pe de altă parte; aceasta a concluzionat că art. 8 din Convenție a fost încălcat. Măsuri cu caracter individual Plata unei satisfacții echitabile Curtea a acordat reclamantului o satisfacție echitabilă în ceea ce privește repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în valoare de 20 000 EUR, care a fost plătită la 18 noiembrie 2011. Curtea a alocat, în a doua sa hotărâre, o satisfacție echitabilă de 2 750 000 EUR. Această sumă plus dobânzi restante a fost plătită la 31 mai 2013. Întrucât guvernul a efectuat plata unei satisfacții echitabile, este de părere că: că nu este necesară nici o altă măsură individuală în această cauză. Reclamantul nu a solicitat, în schimb, să se facă o recunoaștere a filiației sale autentice, după hotărârea Curții. II. Măsuri cu caracter general privind difuzarea Tribunalul a fost difuzat la Ministerul Justiției și face obiectul unor publicații în numeroase reviste specializate (JCP G 2011, 914 ; JCP G 2012, 296 ; D. 2011. 1758 ; AJ fam. 2011. 429, RTD civ. 2011. 526). Cu privire la celelalte măsuri generale Curtea a criticat în această hotărâre poziția judecătorilor naționali care, în opinia sa, nu puseseră suficient de bine la punct interesele în prezența sa. Guvernul consideră că această decizie nu necesită alte măsuri generale, ținând seama de o parte foarte specială a faptelor care au condus la constatarea încălcării și a măsurilor luate, prin difuzarea și publicarea hotărârii Curții, pentru a preveni încălcări similare ale articolului 8 din convenție. Având în vedere aceste elemente, guvernul consideră că hotărârea a fost executată.