PETROV c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cerere nr. 5570/07 Grigore PETROV împotriva Republicii Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 14 ianuarie 2014 într-o Cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, judecători și Marialena Tsirli; graffière adjunct de secțiune, având în vedere cererea menționată anterior formulată la 12 ianuarie 2007, după ce a intenționat, face următoarea decizie, făcând apel la reclamant, dl Grigore Petrov, un cetățean moldovean născut în 1969 și rezident în Copaceni. El este reprezentat în fața Curții de către dl Grejdieru, avocat în Bălți.

Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 10 februarie 2006, reclamantul venea din Bălți la Chișinău. În apropierea localității Bănești, a fost implicat într-un accident rutier. La originea accidentului a fost a lui S., care a derapat și a lovit mașina lui G., care se deplasa spre Bălți. Aceaceasta a fost propulsată pe partea stângă a autostrăzii, pe care se afla reclamantul, cele două mașini fiind lovite cu biciul. Un al patrulea vehicul, care se mișca în același sens cu cel al reclamantului, a ștampilat partea din spate a mașinii sale. La 10 aprilie 2006, Parchetul de la Telenești a intentat o procedură de amendă împotriva tuturor participanților la accident și cauza a fost trimisă în instanță.

Reclamantul a solicitat Tribunalului de Primă Instanță să efectueze o expertiză, pentru a identifica vinovații de coliziune. În schimb, a fost interogat un expert în accidente, iar concluziile acestui expert îl disculpeau complet pe reclamant. La 12 iunie 2006, instanța de primă instanță a recunoscut toți participanții la accidentul rutier vinovat și i-a condamnat la 20 de euro de amendare. Judecătorul nota că reclamantul nu a respectat distanța impusă de condițiile meteorologice, ceea ce i-ar fi permis să evite accidentul. S-a plâns de absența oricărei trimiteri la declarațiile expertului accidentolog și de motivarea insuficientă a hotărârii pronunțate de instanța de primă instanță, reclamantul se ocupa în fața instanței de apel.

La 12 iulie 2006, instanța de apel a confirmat această hotărâre, declarând că pedeapsa era în conformitate cu faptele și că instanța de primă instanță apreciase în mod corespunzător documentele dosarului. La o dată necunoscută, reclamantul a solicitat instanței să inițieze o procedură extraordinară de revizuire a hotărârii din 12 iulie 2006. La 21 august 2006, Parchetul a respins această cerere ca neîntemeiată. Invocând art. 6 alineatele (1) și (3) litera (d) din Convenție, reclamantul se plânge că judecătorii naționali nu și-au motivat suficient deciziile și că nu vor comenta deloc declarațiile expertului accidentolog, ceea ce l-ar fi pus într-o situație de dezavantaj net față de acuzare. 10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge de la autoritățile naționale la bunurile sale, deoarece nu i s-a putut rambursa prejudiciile provocate mașinii sale.

Invocând art. 13, coroborat cu art. 6 din Convenție, el se plânge și de refuzul instanței de a iniția o procedură de revizuire a hotărârii irevocabile pronunțate de instanța de apel. Plângerile formulate în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 3 litera (d) din Convenție în ceea ce privește echitatea procedurii 11. Reclamantul se plângea că condamnarea sa a fost arbitrară, deoarece nu a fost întemeiată pe niciun element de probă. De asemenea, el susține că a suferit un dezavantaj clar față de acuzare, deoarece judecătorii naționali nu au făcut nicio referire la mărturiile expertului accidentolog, care erau la descărcarea sa de gestiune.

În acest sens, se referă la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) și ale articolului 3 litera (d) din convenție, care se citesc după cum urmează: art. 6 alineatul (1) Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale, (...) de către o instanță (...) care va decide (...) dacă orice acuzație în materie penală îndreptată împotriva ei.(.) Art. 6 alin. (3) (d) interogarea sau interogarea martorilor acuzați și obținerea convorbirii și a interogării martorilor cu descărcare de gestiune în aceleași condiții ca și martorii acuzați. 12. În stadiul actual al dosarului, Curtea nu consideră că este în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestor obiecțiuni și consideră necesar să comunice această parte a cererii guvernului pârât în conformitate cu articolul (b) din Regulamentul său de procedură.

Recurentul se plânge că încălcarea articolului 6 din Convenția lala privat de posibilitatea de a solicita reparații pentru mașina sa deteriorată, ceea ce ar fi adus, de asemenea, atingere articolului 1 din Protocolul nr. (1) În plus, acesta susține că refuzul instanței de judecată de a iniția o procedură de revizuire extraordinară era contrar art. 13 coroborat cu art. 6 din Convenție. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care Curtea era competentă să cunoască afirmațiile formulate mai sus, aceasta respinge această parte a cererii, deoarece nu apare nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau a protocoalelor sale nu a fost invocată.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână (d) din Convenție Declară cererea inadmisibilă pentru surplus. Marialena Tsirli Josep Casadevall adjunct Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 5570/07 Grigore PETROV contre la République de Moldova La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 14 janvier 2014 en une Chambre composée de : Josep Casadevall, président, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc , juges , et de Marialena Tsirli, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 12 janvier 2007, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT