NIKULIN v. RUSSIA
NIKULIN v. RUSSIA (CtEDO, 2014)
Comunicat la 6 martie 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 61834/08 Dmitriy Viktorovich NIKULIN împotriva Rusiei și a altor 3 cereri (a se vedea lista adăugată) DECLARAREA FACTELOR Circumstanțele cauzelor Reclamanții sunt resortisanți ruși care trăiesc în diferite regiuni ale Federației Ruse. Numele și data nașterii sunt mai jos tabulate. Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. În diferite date între 2008 și 2013 reclamanții au fost urmăriți penal și condamnați pentru diferite infracțiuni în temeiul legislației ruse în vigoare. Condamnările reclamanților s-au bazat printre alte dovezi pe declarațiile unuia sau mai multor martori de urmărire penală (inclusiv victimele în anumite cazuri), care au fost făcute în timpul procesului preliminar și au citit în instanță deschisă, în timp ce martorii au fost absenți de la proces. Instanțele naționale au permis să citească declarațiile preliminare și să admită aceste declarații ca dovezi fără a fi examinate de martori în timpul proceselor. În acest sens, instanțele se bazează pe imposibilitatea prezenței martorilor datorită reședinței lor în regiunile îndepărtate din regiunile în care au avut loc procesele. Reclamanții au apelat împotriva hotărârilor de condamnare argumentând printre altele, condamnările lor erau nedreptate datorită incapacității de a examina martorii urmăririi judiciare. Cu toate acestea, hotărârile de condamnare au fost susținute în apel și au devenit definitive. Hotărârile finale, inițialele martorilor, ale căror declarații au fost citite, precum și motivele pentru absența lor declarată de instanța internă sunt tabulate mai jos. Codul de procedură penală Codul de procedură penală al Federației Ruse din 2001 (CCrP), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, prevede că o victimă sau un martor al unei infracțiuni sunt în mod normal examinate în instanță. art. 240 din Codul prevede următoarele: „1. Toate dovezile ar trebui prezentate în mod normal la o audiere a instanței ... Curtea ar trebui să audă declarațiile inculpatului, victimei, martorilor ... și să examineze dovezile fizice ... Citirea depunerilor preliminare este permisă numai în temeiul articolelor 276 și 281 din Codul ...” Declarațiile preliminare ale unei victime sau a unui martor, care este absent în timpul procesului, pot fi citite în instanță după propunerea unei părți sau după propunerea proprie a instanței (art. 281 § 1-2). art. 281 § 2 din Codul prevede lista motivelor pentru care trebuie citite declarațiile preliminare. În partea relevantă se citește după cum urmează: „2. În caz de absență la audiere a unei victime sau a unui martor, Curtea poate decide, la decizia unei părți sau a unei propuneri proprii, să citească declarațiile date anterior, în caz de: moartea unei victime sau a unui martor; boală gravă care exclude apariția în instanță; refuzul unei victime sau a unui martor care este un cetățean străin să apară sub convocarea instanței; dezastru natural sau alte circumstanțe excepționale care exclud apariția în instanță.” Curtea Supremă Plenum al Curții Supreme a Federației Ruse a clarificat că, în temeiul articolului 281 § 1 din CCrP, lectura din pre Declarațiile de proces ale martorilor absenți sunt în principiu posibile cu consimțământul atât acuzației, cât și apărării. Cu toate acestea, în cazuri excepționale prevăzute de art. 281 § 2, declarațiile pot fi citite fără acordul ambelor părți (a se vedea Decretul Plenum al Curții Supreme a Federației Ruse din 5 martie 2004 nr. 1). În decizia sa de admisibilitate din 27 octombrie 2000 (nr. 233 O), Curtea Constituțională a susținut că lectura din depuneri anterioare ar trebui considerată o excepție la evaluarea propriului probe a instanței și nu ar trebui să afecteze echilibrul de procedură dintre interesele acuzației și cele ale apărării. În cazul în care o parte insistă să cheme un martor a cărui mărturie poate fi importantă pentru caz, Curtea ar trebui să ia toate măsurile disponibile pentru a asigura prezența martorului în instanță. Atunci când martorul respectiv este disponibil pentru interogare, citirea din depunerea sa ar trebui să fie considerată probă inadmisibilă și nu ar trebui invocată. Cu toate acestea, atunci când martorul nu este disponibil pentru interogatoriu, apărarea ar trebui furnizată încă garanții procedurale adecvate, cum ar fi provocarea depunerii de citire, o cerere de provocare prin examinarea unor dovezi suplimentare, precum și o confruntare înainte de proces între martorul respectiv și acuzatul, atunci când acesta din urmă a primit posibilitatea de a pune întrebări la primul (a se vedea, de asemenea, decizia de admisibilitate din 7 decembrie 2006 (nu. În conformitate cu art. 6 § 1 și art. 6 § 3 d) din Convenție, reclamanții se plâng că nu au avut un proces echitabil în cadrul procedurilor penale împotriva lor, deoarece nu au putut obține participarea martorilor care depuneau mărturie împotriva lor și să le examineze în instanță. Reclamanții au avut o audiere corectă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva acestora, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, reclamanții au fost în măsură să examineze martorii împotriva lor, în conformitate cu art. 6 §§ 3 litera (d) din Convenție? Reședința acestor martori a fost în regiunile îndepărtate de regiunile în care procesele au avut loc un motiv bun pentru absența lor (a se vedea Al-Khawaja și Tahery c. Regatul Unit [GC], nos. 26766/05 și 22228/06, §§§ 120 25, CEDO 2011)? (a) Dacă da, autoritățile naționale au făcut eforturi rezonabile pentru a asigura prezența martorilor în timpul proceselor, așa cum a solicitat reclamantul? (b) Aceste motive și eforturi au fost analizate în mod corespunzător de către instanțele interne? Ce dovadă au fost utilizate de instanțele interne în cursul unei astfel de revizuiri? (c) Care au fost motivele legislației și practicilor ruse pe care instanța națională a invocat-o în citirea din declarațiile preliminare ale martorilor absenți la procese? Condamnările reclamanților au fost bazate exclusiv sau într-un grad decisiv pe declarațiile martorilor absenți de la proces (a se vedea Lucà c. Italia , nr. 33354/96, § 40, CEDH 2001 II, și Al-Khawaja și Tahery , citate mai sus §§ 126-28, ECHR 2011)? Având în vedere citirea din declarațiile anterioare ale martorilor absenți a fost echitatea generală a procedurii asigurate de instanțele interne, astfel cum prevede art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea Khawaja și Tahery, citate mai sus, §§ 144-47)? În abordarea acestei chestiuni, părțile sunt invitate să abordeze fiecare dintre următoarele întrebări: (a) Curtea națională competentă a evaluat impactul absenței martorilor asupra echității generale a procedurii? (b) Având în vedere motivele avansate de autoritățile naționale au fost soluții rezonabile făcute de acestea pentru a asigura prezența martorilor în cadrul proceselor? (c) Reclamanții au la dispoziția lor orice mijloace procedurale sau tehnice alternative de examinare în timpul proceselor martorilor ale căror declarații preliminare au fost citite? (d) Instanțele naționale asigură echitatea generală a procedurii, astfel cum se prevede la art. 6 § 1 din Convenție, prin bazarea pe motivele bune pentru citirea din declarațiile anterioare ale martorilor și reflectă în mod corespunzător aceste motive în hotărârile? (e) Existau garanții procedurale puternice instituite de legea, practica sau acorduri specifice în cazul reclamanților, care ar echilibra utilizarea unor astfel de dovezi (a se vedea Al-Khawaja și Tahery, citate mai sus, § 147)? (f) Având în vedere dreptul „de a examina sau de a examina martorii împotriva lui”, astfel cum este consemnat la art. 6 § 3 litera (d), reclamanții au fost în măsură să examineze martorii absenți în cadrul proceselor anterioare? (i) Au fost în măsură să pună întrebări la acești martori și să își prezinte obiecțiile? (ii) Reclamanții au fost asistați de avocați de apărare în examinarea martorilor împotriva lor în timpul procedurii preliminare la judecată? (iii) Procedura de confruntare efectuată de oficialii de stat, dacă este cazul, a îndeplinit cerințele de independență și imparțialitate (a se vedea Melnikov c. Rusia, nr. 23600/03, § 80, 14 ianuarie 2010)? Având în vedere numărul de plângeri similare provenite din diferite regiuni ruse depuse Curții pe parcursul perioadei de mai mulți ani și până acum, precum și încălcări repetate ale articolului 6 § 3 litera (d) în legătură cu art. 6 § 1 constatat de Curte în anumite cazuri ruse, se poate considera că în prezent cazurile dezvăluie o problemă subjacente care necesită adoptarea de măsuri generale în conformitate cu art. 46 § 1 din Convenția, interpretată în conformitate cu art. 1 din Convenție? Guvernul este invitat să furnizeze în cazul în care este disponibilă: (a) copiile rapoartelor privind confruntarea preliminară a reclamanților cu martorii absenți de la procese; (b) copiile rapoartelor de poliție și alte documente relevante privind încercările de a asigura prezența acestor martori în timpul proceselor. Cererea nr. Lodged on Solicitant name date of news location of reședince Reprezentat de Hotărârea Finală Martorii (maestrii) absent din procesul 61834/08 14/10/2008 Dmitriy Viktorovich NIKULIN 06/08/1968 Valeriy Vladimovich SHUKHARDIN Moscova City Court, 21 aprilie 2008 Martorul urmăririi penale Dl. T. 50665/12 01/08/2012 Tatyana Yevgenyevna GORBANAVA 18/08/1966 Lyubov Germovna GOLYSHEVA Tomsk Tribunal Regional, 9 Februarie 2012 judecată martor dl B. 65757/12 19/09/2012 Aleksey Igorevich DUSHKIN 12/10/1986 Yuriy Vladimirovich SEMENOV Oriol Curtea Regională, 20 martie 2012 judecată martor dl Ok. 65765/13 26/09/2013 Aleksandr Fedorovich GORBATYUK 14/02/1978 Primarskiy Curtea Regională, 27 martie 2013 victime dl D și dl S.