Comunicat la 14 aprilie 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 3429/06 Natalya Aleksandrovna KUVSHINOVA împotriva Rusiei și 7 alte cereri (a se vedea lista adăugată) Circumstanțele cazurilor Numele reclamanților, datele nașterii și naționalitățile sunt tabulate mai jos. Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. În diferite date între 2005 și 2013, reclamanții au fost urmăriți penal și condamnați pentru diferite infracțiuni în temeiul legislației ruse în vigoare. Condamnările reclamanților s-au bazat printre alte dovezi pe declarațiile unuia sau mai multor martori de urmărire penală (inclusiv victimele în anumite cazuri), care au fost făcute în timpul procesului preliminar și au citit în instanță deschisă, în timp ce martorii au fost absenți de la proces. Instanțele naționale au permis să citească declarațiile preliminare și să admită aceste declarații ca dovezi fără a fi examinate de martori în timpul proceselor. În acest sens, tribunalele sau nu au precizat motivele hotărârii lor sau au făcut referire la imposibilitatea prezenței martorilor. Reclamanții au apelat împotriva hotărârilor de condamnare care ar argumenta, printre altele, că condamnările lor erau nedreptate datorită incapacității de a examina martorii urmăririi judiciare. Cu toate acestea, hotărârile de condamnare au fost susținute în apel și au devenit definitive. Hotărârile finale, inițialele martorilor, ale căror declarații au fost citite, precum și motivele pentru absența lor declarată de instanțe interne sunt tabulate mai jos. Codul de procedură penală al Federației Ruse din 2001 (CCrP), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, prevede că o victimă sau un martor al unei infracțiuni trebuie să fie examinat în mod normal în instanță. art. 240 din Codul prevede următoarele: „1. Toate dovezile ar trebui prezentate în mod normal la o audiere a instanței ... Curtea ar trebui să audă declarațiile inculpatului, victimei, martorilor ... și să examineze dovezile fizice ... Citirea depunerilor preliminare este permisă numai în temeiul articolelor 276 și 281 din Codul ...” Declarațiile preliminare ale unei victime sau a unui martor, care este absent în timpul procesului, pot fi citite în instanță după propunerea unei părți sau după propunerea proprie a instanței (art. 281 § 1-2). art. 281 § 2 din Codul prevede lista motivelor pentru care trebuie citite declarațiile preliminare. În partea relevantă se citește după cum urmează: „2. În caz de absență la audiere a unei victime sau a unui martor, Curtea poate decide, la decizia unei părți sau a unei propuneri proprii, să citească declarațiile date anterior, în caz de: moartea unei victime sau a unui martor; boală gravă care exclude apariția în instanță; refuzul unei victime sau a unui martor care este un cetățean străin să apară sub convocarea instanței; dezastru natural sau alte circumstanțe excepționale care exclud apariția în instanță.” Curtea Supremă Plenum al Curții Supreme a Federației Ruse a clarificat că, în temeiul articolului 281 § 1 din CCrP, lectura din pre Declarațiile de proces ale martorilor absenți sunt în principiu posibile cu consimțământul atât acuzației, cât și apărării. Cu toate acestea, în cazuri excepționale prevăzute de art. 281 § 2, declarațiile pot fi citite fără acordul ambelor părți (a se vedea Decretul Plenum al Curții Supreme a Federației Ruse din 5 martie 2004 nr. 1). În decizia sa de admisibilitate din 27 octombrie 2000 (nr. 233 O), Curtea Constituțională a susținut că lectura din depuneri anterioare ar trebui considerată o excepție la evaluarea propriului probe a instanței și nu ar trebui să afecteze echilibrul de procedură dintre interesele acuzației și cele ale apărării. În cazul în care o parte insistă să cheme un martor a cărui mărturie poate fi importantă pentru caz, Curtea ar trebui să ia toate măsurile disponibile pentru a asigura prezența martorului în instanță. Atunci când martorul respectiv este disponibil pentru interogare, citirea din depunerea sa ar trebui să fie considerată probă inadmisibilă și nu ar trebui invocată. Cu toate acestea, atunci când martorul nu este disponibil pentru interogatoriu, apărarea ar trebui furnizată încă garanții procedurale adecvate, cum ar fi provocarea depunerii de citire, o cerere de provocare prin examinarea unor dovezi suplimentare, precum și o confruntare înainte de proces între martorul respectiv și acuzatul, atunci când acesta din urmă a primit posibilitatea de a pune întrebări la primul (a se vedea, de asemenea, decizia de admisibilitate din 7 decembrie 2006 (nu. 11. Reclamanții se plâng în temeiul art. 6 § 1 și art. 6 § 3 d) din Convenție că nu au avut un proces echitabil în cadrul procedurilor penale împotriva lor, deoarece nu au putut obține participarea martorilor care depuneau mărturie împotriva lor și să le examineze în instanță. Reclamanții au avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva acestora, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? Mai exact, reclamanții au fost în măsură să examineze martorii împotriva lor, astfel cum prevede art. 6 § 3 litera (d) din Convenție? Existau motive bune pentru absența martorilor respectivi la procese (a se vedea Al-Khawaja și Tahery v. Regatul Unit [GC], nos. 26766/05 și 22228/06, §§ 120-25, ECHR 2011)? (a) Dacă da, care au fost aceste motive și au făcut eforturi rezonabile autorităților naționale pentru a asigura prezența martorilor în timpul proceselor solicitate de solicitanți? (b) Aceste motive și eforturi au fost examinate în mod corespunzător de instanțe interne? (c) Care au fost motivele legii și practicii ruse pe care tribunalele naționale au invocat-o în citirea din declarațiile preliminare ale martorilor absenți la proces? Au fost condamnații reclamanților bazate numai sau într-un grad decisiv pe declarațiile martorilor absenți la proces (a se vedea Lucà c. Italia, nr. 33354/96, § 40, CEDH 2001 II, Al-Khawaja și Tahery §§ 126-28, CEDO 2011)? Având în vedere citirea din declarațiile pre-procesare ale martorilor absenți a fost echitatea generală a procedurii asigurate de instanțele interne, astfel cum prevede art. 1 din Convenție (a se vedea Khawaja și Tahery, citate mai sus, §§§ 144-47)? În abordarea acestei chestiuni, părțile sunt invitate să abordeze fiecare dintre următoarele întrebări: (a) Curtea națională competentă a evaluat impactul absenței martorilor asupra echității generale a procedurii? (b) Curtea națională a asigurat echitatea generală a procedurii, astfel cum se prevede la art. 6 § 1 din Convenție, se bazează pe motivele bune pentru a le citi din declarațiile anterioare ale martorilor și reflectă în mod corespunzător aceste motive în hotărârile? (c) Existau garanții procedurale puternice instituite de legea, practica sau acorduri specifice în cazul reclamanților, care ar echilibra utilizarea unor astfel de dovezi? (a se vedea Al-Khawaja și Tahery, citate mai sus, § 147) (d) Având în vedere dreptul „de a examina sau de a examina martorii împotriva lui”, astfel cum este consemnat la art. 6 § 3 litera (d), reclamanții au fost în măsură să examineze martorii absenți în cadrul proceselor anterioare? (i) Au fost în măsură să pună întrebări la acești martori și să își prezinte obiecțiile? (ii) Reclamanții au fost asistați de avocați de apărare în examinarea martorilor împotriva lor în timpul procedurii de precauție? (iii) Procedura de confruntare efectuată de oficialii de stat, dacă este cazul, a îndeplinit cerințele de independență și imparțialitate? (a se vedea Melnikov c. Rusia , nr. 23610/03, § 80, 14 ianuarie 2010) Având în vedere numărul de plângeri similare provenite din diferite regiuni ruse depuse Curții în perioada de mulți ani și până în prezent, precum și încălcări repetate ale articolului 6 § 3 (d) în legătură cu art. 6 § 1 constatat de Curte în anumite cazuri din Rusia, se poate considera că aceste cazuri dezvăluie o problemă subjacente care necesită adoptarea de măsuri generale în conformitate cu art. 46 § 1 din Convenție, interpretată în lumina articolului 1 din Convenție? Guvernul este invitat să prevadă dacă este disponibilă: (a) exemplarele rapoartelor privind confruntarea anterioară a reclamanților cu martorii absenți de la proces; (b) copiile rapoartelor de poliție și alte documente relevante privind încercările de a asigura prezența acestor martori în timpul proceselor. Natalya Aleksandrovna KUVSHINOVA 10/11/1982 Ucraina Sergey Pavlovich SENKO Moscova Tribunalul orașului, 21 iunie 2005 victimă dl K. și martorii urmăririi penale dl R. și dna P. 4629/08 29/12/2007 Pavel Nikolayevich MIKHALEV 19/03/1967 Rus Saint Petersburg Tribunalul orașului, 9 iulie 2007 victimă dl R. 4736/08 20/12/2007 Anton Aleksandrovich SYCH 09/10/1979 Curtea Regională Rusă Rostov, 12 februarie 2008 Martorii urmăririi judiciare Dl Ch. și Dl T. 36776/08 24/06/2008 Sergey Nikolayevich KUZNETSOV 05/07/1980 Vasiliy Gennadyevich SHABANOV Saint Petersburg City Court, 27 mai 2008 Martorul urmăririi penale Dl V. 5861/09 13/11/2008 Aleksandr Mikhaylovich TARASOV 12/12/1983 Russian Novosibirsk Regional Court, 16 iulie 2008 Martorul urmăririi penale Dl K. 39568/09 22/06/2009 Dilshod Boboyevich ISKHOKOV 05/05/1979 Curtea Tajikă a Moscovei, 16 martie 2009 acuzații martorilor domnului B. și domnului Bob. 30730/12 28/09/2006 [1] Vitaliy Vladimirovich OCHIROV 16/08/1964 Curtea Supremă Rusă a Republicii Buryatiya, 7 septembrie 2006 acuzații martor domnului K. 1997/14 17/12/2013 Igor Alekseyevich SMUROV 04/07/1991 Rusă Yuliya Aleksandrovna KOLOSOVS KAYA Moscova Tribunalul orașului, 29 iulie 2013 Martorul urmăririi judiciare dna Iz., dl B., dna V., dl S., dna K., dl V. [1] La 23 mai 2012, plângerile reclamantului prezentate la 28 septembrie 2006 au fost eliminate de cererea 27802/06 Ochirov c. Rusia și înregistrate ca cerere 30730/12 Ochirov (II) c. Rusia.
Communicated on 14 April 2014
Application no. 3429/06
Natalya Aleksandrovna KUVSHINOVA against Russia
and 7 other applications
(see list appended)
A.
The circumstances of the cases
1.
The applicants names, dates of birth, and nationalities are tabulated below. The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.
2.
On various dates between 2005 and 2013 the applicants were criminally prosecuted and convicted for various offences under the Russian legislation in force.
3.
The applicants’ convictions were based among other evidence on the statements of one or more prosecution witnesses (including victims in certain cases), which were made during pre-trial stages of the proceedings and read out in open court while the witnesses were absent from trials.
4.
The national courts allowed the pre-trial statements to be read out and admitted these statements as evidence without examination of the witnesses during trials. In doing so the courts either did not specify the reasons for their decision or merely referred to impossibility of the witnesses’ attendance.
5.
The applicants appealed against the judgments of convictions arguing
inter alia
that their convictions were unfair due to inability to examine prosecution witnesses. However the judgments of conviction were upheld on appeal and became final. The final judgments’ particulars, the initials of the witnesses, whose statements were read out, and the reasons for their absence stated by the domestic courts are tabulated below.
B.
Relevant domestic law
1.
Code of Criminal Procedure
6
.
The Code of Criminal Procedure of the Russian Federation of 2001
(CCrP), which entered into force on 1 July 2002, provides that a victim or a witness of a crime shall normally be examined in court.
7.
Article 240 of the Code provides as follows:
“1.
All the evidence should normally be presented at a court hearing ... The court should hear statements of the defendant, victim, witnesses ... and examine physical evidence ...
2.
The reading of pre-trial depositions is only permitted under Articles 276 and 281 of the Code ...”
8.
Pre-trial statements of a victim or a witness, who is absent during the trial, may be read out in the court upon the motion of one of the parties or upon the own motion of the court (Article 281 § 1-2). Article 281 § 2 of the Code provides for the list of grounds for pre-trial statements to be read out. In the relevant part it reads as follows:
“2.
In case of absence at the court hearing of a victim or a witness the court may upon the motion of a party or upon its own motion decide to read out the previously given statements, in case of:
1)
death of a victim or a witness;
2)
grave illness precluding appearance in court;
3)
refusal of a victim or a witness who is a foreign citizen to appear under the summons of the court;
4)
natural disaster or other exceptional circumstances precluding appearance in court.”
2.
Supreme Court
9.
The Plenum of the Supreme Court of the Russian Federation has clarified that under Article 281 § 1 of the CCrP the reading out of the pre
‑
trial statements of absent witnesses is in principle possible with the consent of both prosecution and defence. However, in exceptional cases prescribed by Article 281 § 2, the statements may be read out without the consent of both parties (see Decree of the Plenum of the Supreme Court of the Russian Federation of 5 March 2004 No. 1).
3.
Constitutional Court
10
.
In its admissibility decision of 27 October 2000 (no.
233
‑
O), the Constitutional Court held that the reading out of pre-trial depositions should be considered as an exception to the court’s own assessment of evidence and should not upset the procedural balance between the interests of the prosecution and those of the defence. If a party insists on calling a witness whose testimony may be important to the case, the court should take all available measures to ensure the presence of the witness in court. When that witness is available for questioning, the reading out of his or her deposition should be considered inadmissible evidence and should not be relied upon. However, when the witness is not available for questioning, the defence should still be provided with appropriate procedural safeguards such as challenge to the read-out deposition, a request for challenge by way of examining further evidence, as well as pre-trial face-to-face confrontation between that witness and the defendant when the latter was given an opportunity to put questions to the former (see also the admissibility decision of 7 December 2006 (no.
11.
The applicants complain under Article 6 § 1 and Article 6 § 3
(d) of the Convention that they did not have a fair trial in criminal proceedings against them, since they were unable to obtain the attendance of the witnesses testifying against them and to examine them in court.
QUESTIONS To the parties
1.
Did the applicants have a fair hearing in the determination of the criminal charges against them, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? Specifically, were the applicants able to examine the witnesses against them as required by Article 6 § 3 (d) of the Convention?
2.
Were there good reasons for the absence of the respective witnesses at trials (see
Al-Khawaja and Tahery v. the United Kingdom
[GC], nos.
26766/05 and 22228/06, §§ 120-25, ECHR 2011)?
(a)
If yes, what were these reasons and did the national authorities make reasonable effort to secure the presence of the witnesses during trials as requested by the applicants?
(b)
Were these reasons and efforts duly reviewed by the domestic courts?
(c)
What were the grounds in the Russian law and practice on which the national courts relied in reading out of the pre-trial statements by the witnesses absent at trials?
3.
Were the applicants’ convictions based solely or to a decisive degree on the statements of the witnesses absent from trials (see
Lucà v.
Italy
, no.
‑
II, and
Al-Khawaja and Tahery
, cited above, §§ 126-28, ECHR 2011)?
4.
Having regard to the reading out of the absent witnesses’ pre
‑
trial statements, was the overall fairness of the proceedings ensured by the domestic courts as prescribed by Article
6
§
1 of the Convention (see
Al
‑
Khawaja and Tahery
, cited above, §§
144-47)? In addressing this issue the parties are invited to address each of the following questions:
(a)
Did the competent national courts assess the impact of the absence of the witnesses on the overall fairness of the proceedings?
(b)
Did the national courts ensure the overall fairness of the proceedings as prescribed by Article 6 § 1 of the Convention by relying in the good reasons for reading out of the witnesses’ pre
‑
trial statements and duly reflecting these reasons in the judgments?
(c)
Were there strong procedural safeguards put in place by the Russian law, practice, or specific arrangements in the applicants’ cases, which would counterbalance the use of such evidence? (see
Al-Khawaja and Tahery
, cited above, §
147)
(d)
Having regard to the right “to examine or have examined witnesses against him” as enshrined in Article 6 § 3 (d), were the applicants able to examine the witnesses absent at trials during the pre-trial proceedings?
(i)
Were they able to put questions to these witnesses and to submit their objections?
(ii)
Were the applicants assisted by defence lawyers in examining the witnesses against them during the pre
‑
trial proceedings?
(iii)
Did the confrontation procedure conducted by the State officials, if any, meet the requirements of independence and impartiality? (see
Melnikov v.
Russia
, no.
23610/03, §
80, 14
January 2010)
5.
Given the number of similar complaints originating from different Russian regions submitted to the Court over the period of many years and up until now, as well as repeated violations of Article 6 § 3
(d) in connection with Article 6 § 1 found by the Court in certain Russian cases, may it be considered that the present cases reveal an underlying problem that requires adoption of general measures in accordance with Article 46 §
1 of the Convention as interpreted in the light of Article 1 of the Convention?
6.
The Government are invited to provide where available:
(a)
the copies of reports on pre-trial confrontations of the applicants with the witnesses absent from trials;
(b)
the copies of police reports and other relevant documents on the attempts to secure presence of these witnesses during trials.
No.
Application no.
Lodged on
Applicant’s name
date of birth
nationality
Represented by
Final judgment
Witness(es) absent from trial
3429/06
05/12/2005
Natalya Aleksandrovna KUVSHINOVA
10/11/1982
Ukrainian
Sergey Pavlovich SENKO
Moscow City Court, 21 June 2005
victim Mr K. and prosecution witnesses Mr R. and Mrs P.
4629/08
29/12/2007
Pavel Nikolayevich MIKHALEV
19/03/1967
Russian
Saint Petersburg City Court, 9 July 2007
victim Mr R.
4736/08
20/12/2007
Anton Aleksandrovich SYCH
09/10/1979
Russian
Rostov Regional Court, 12 February 2008
prosecution witnesses Mr Ch. and Mr T.
36776/08
24/06/2008
Sergey Nikolayevich KUZNETSOV
05/07/1980
Russian
Vasiliy Gennadyevich SHABANOV
Saint Petersburg City Court, 27 May 2008
prosecution witness Mr V.
5861/09
13/11/2008
Aleksandr Mikhaylovich TARASOV
12/12/1983
Russian
Novosibirsk Regional Court, 16 July 2008
prosecution witness Mr K.
39568/09
22/06/2009
Dilshod Boboyevich ISKHOKOV
05/05/1979
Tajik
Moscow City Court, 16 March 2009
prosecution witnesses Mr B. and Mr. Bob.
30730/12
28/09/2006
[1]
Vitaliy Vladimirovich OCHIROV
16/08/1964
Russian
Supreme Court of Buryatiya Republic, 7
September 2006
prosecution witness Mr K.
1997/14
17/12/2013
Igor Alekseyevich SMUROV
04/07/1991
Russian
Yuliya Aleksandrovna KOLOSOVSKAYA
Moscow City Court, 29 July 2013
prosecution witness Mrs Iz., Mr B., Mrs V., Mr
S., Mrs K., Mr V.
[1]
On 23 May 2012 the applicant’s complaints submitted on 28 September 2006 were severed from the application 27802/06 Ochirov v. Russia and registered as the application 30730/12 Ochirov (II) v. Russia.