2ra-714/23 — Privind apărarea dreptului de proprietate prin declararea nulității actului juridic, interzicerea creării obstacolelor în folosirea bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată

La 28 februarie 2019, Ana Negura a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Bucovschi (Bordei) și Primăriei Vălcineț, r-nul Călărași, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Agenția Servicii Publice” și Serviciul Cadastral teritorial Călărași, privind apărarea dreptului de proprietate prin declararea nulității actului juridic, interzicerea creării obstacolelor în folosirea bunului imobil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, în anul ****, după decesul mamei sale, Elena Braga, a acceptat succesiunea rămasă după aceasta prin depunerea unei cereri la notar, fiindu-i eliberat, la 15 septembrie 2015, certificat de calitate de moștenitor. La ****, i-a fost eliberat certificat de moștenitor testamentar.

În procesul acumulării actelor privind componența masei succesorale, s-a constatat că în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului aferent casei de locuit cu nr. cadastral ****, ce a aparținut defunctei Elena Braga, a fost admisă o eroare materială.

Astfel, o porțiune de teren, care de fapt aparținea Elenei Braga, nu a fost inclusă în titlu, fiind însă indicată în titlul de autentificare a dreptului de teren a proprietarului terenului învecinat ce aparține Eugeniei Bucovschi (Bordei).

La implementarea înregistrări masive a drepturilor de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor, Primăria Vălcineț, r-nul Călărași a prezentat Oficiului Cadastral Teritorial Călărași informație din Cărțile de gospodării aflate în gestiunea sa, însă persoanele fizice vizate nu au fost implicate nemijlocit pentru a se expune asupra corectitudinii datelor, astfel au fost admise abateri esențiale de la hotarele de fapt al terenurilor supuse înregistrării.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2009 a Judecătoriei Călărași, s-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Călărași să execute măsurări repetate a 1 loturilor de teren aferente caselor de locuit cu nr. cadastral **** ce aparținea Elenei Braga și nr. cadastral ****, ce aparține Eugeniei Bordei, efectuînd schimbările necesare în Registrul Bunurilor Imobile.

Totodată, reclamanta a menționat că schimbarea pe cale extrajudiciară a hotarului terenurilor înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile, se admite însă doar cu acordul părților vizate. În acest sens, a intervenit pe lângă Eugenia Bucovschi (Bordei) în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului și corectării prin comun acord a înscrierilor în Registrul Bunurilor imobile și titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, însă pârâta a refuzat. Deși lotul era împrejmuit cu gard și a fost cultivat de către Elena Braga, pe acesta fiind mai multe culturi agricole (pomi, viță de vie ș. a.), pârâta observând că terenul în litigiul figurează în titlul de proprietate ce-i aparține a demolat gardul și a intrat efectiv în posesia terenului.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat: - declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat Eugeniei Bucovschi (Bordei) la **** și a duplicatului din **** în privința terenului cu nr. cadastral ****situat în s. ****, r-nul ****; - declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat Elenei Braga la ****, în privința terenului cu nr. cadastral ****situat în s. ****, r-nul ****; - obligarea Eugeniei Bucovschi de a nu crea obstacole și a permite angajaților Întreprinderii Publice „Agenția Servicii Publice” de a efectua măsurări adăugătoare a terenurilor cu nr. cadastrale **** și ****situate în s. ****, r-nul ****; - stabilirea hotarelor terenului cu nr. cadastral **** în conformitate cu actul de constatare parte componentă a dosarului tehnic nr. 20C-60, întocmit de către Societatea cu Răspundere Limitată „Terrainfoplus”; - încasarea de la pârâtă a cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reţinut că terenul cu nr. cadastral ****, cu suprafața de 0,2261 ha, situat în r. ****, sat. ****, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, aparține cu drept de proprietate pârâtei, Eugenia Bucovschi, dreptul de proprietate fiind înregistrat la ****, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (duplicat din ****) nr. **** din **** (f.d.10, vol. I).

Totodată, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile (f.d.11, vol. I), terenul cu nr. cadastral ****, cu suprafața de 0,3797 ha, situat în r. ****, sat. ****, aparține cu drept de proprietate Elenei Braga, dreptul de proprietate fiind înregistrat la ****, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. **** din ****.

La caz, titularii titlurilor de autentificare a căror anulare se solicită, dețin cu drept de proprietate aceste terenuri încă din anul 2002, având dreptul de proprietate înregistrat în Registrul bunurilor imobile. 3

Instanța de apel a considerat neîntemeiată pretenția reclamantei cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat Eugeniei Bucovschi (Bordei) la ****și a duplicatului din **** în privința terenului cu nr. cadastral **** situat în s. ****, r-nul **** și anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pentru Braga Elena la data de ****, în privința terenului cu nr. cadastral ****situat în s. ****, r-nul ****, or, în speță nu au fost stabilite temeiuri de anulare a acestor acte juridice, întrucât reclamanta nu a demonstrat existența unor temeiuri legale care să justifice anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren emise în anul 2002.

La acest aspect, instanța de apel a reținut că, la ****, reclamanta/intimata, Ana Negura s-a adresat către Primăria s. Vălcineț, r. Călărași cu cerere privind modificarea planului cadastral al bunului imobil cu nr. cadastral **** amplasat în s. ****, r. ****, iar prin răspunsul din 08 noiembrie 2017 al Primăriei s. Vălcineț, i s-a comunicat că pentru modificarea planului cadastral al bunului imobil este nevoie de acordul tuturor vecinilor, însă Eugenia Bordei (Bucovschi) este categoric împotriva modificării planului cadastral. Astfel, autoritatea publică locală a recomandat reclamantei Ana Negura soluționarea problemei referitor la hotarele dintre loturile de teren, cu Eugenia Bordei (Bucovschi) (f.d.17, vol. I).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2009 a Judecătoriei Călărași, s-a obligat OCT Călărași să execute măsurări repetate a loturilor de teren aferente caselor de locuit cu nr. cadastral **** a Elenei Braga și cu nr. cadastral **** a Eugeniei Bordei, situate în s. Vălcineț, r. Călărași, cu efectuarea modificărilor corespunzătoare în registrul bunurilor imobile (f.d.7, vol. I).

Respectiv, instanța de apel a constatat că, din lucrările dosarului rezultă că însăși reclamanta a recunoscut pe cale extrajudiciară, existența unei neînțelegeri privind delimitarea terenurilor, adresându-se autorității publice locale cu o cerere de modificare a planului cadastral al terenului său. Răspunsul autorității a evidențiat necesitatea coordonării hotarelor cu proprietarii terenurilor adiacente, ceea ce confirmă că obiectul real al litigiului îl constituia stabilirea și precizarea hotarelor dintre terenurile vecine, iar nu legalitatea titlurilor de proprietate.

Instanța de apel a mai reținut că potrivit Legii cadastrului bunurilor imobile și actelor normative subsecvente, stabilirea hotarelor la fața locului, întocmirea actelor de stabilire a hotarelor și efectuarea măsurărilor cadastrale țin de competența autorităților publice locale și a cadastrului. În aceste condiții, eventualele neconcordanțe privind amplasarea și delimitarea terenurilor urmau a fi soluționate prin procedurile administrative și tehnice 4 prevăzute de lege, dar nu prin anularea unor titluri de proprietate valabile și înregistrate de peste 20 de ani.

Instanța de apel a notat și faptul că, prin hotărârea irevocabilă din 27 noiembrie 2009 a Judecătoriei Călărași, s-a constatat existența unor neconcordanțe între suprafețele de facto ale terenurilor cu nr. cadastrale **** și **** și suprafețele înscrise în Registrul bunurilor imobile, fiind dispusă efectuarea măsurărilor repetate ale terenurilor și operarea modificărilor corespunzătoare în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, hotărârea respectivă nu a fost executată nici până în prezent.

Instanța de apel a stabilit că această împrejurare confirmă că litigiul dintre părți vizează, în esență, determinarea exactă a suprafețelor și a hotarelor proprietăților învecinate, iar nu valabilitatea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Or, pasivitatea autorităților în executarea obligațiilor legale și a unei hotărâri judecătorești irevocabile nu poate constitui un temei pentru desființarea unor drepturi de proprietate legal dobândite și înregistrate.

Pe fondul cauzei, recurenta a notat că terenul litigios a aparținut familiei sale încă din anii 1930, fiind deținut continuu de părinții săi, iar, ulterior de aceasta, în calitate de moștenitoare. Dreptul de proprietate asupra terenului este confirmat prin acte de arhivă, iar folosința efectivă a terenului a fost exercitată neîntrerupt, terenul fiind delimitat prin gard și cultivat cu plantații multianuale. 5

Recurenta a opinat că eroarea privind includerea unei porțiuni de teren în lotul cu număr cadastral aparținând intimatei a apărut în anul 2002, în procesul de elaborare a planurilor cadastrale, fără participarea deținătorilor și fără verificarea corectitudinii măsurătorilor. Această eroare a fost constatată anterior printr-o hotărârea din 27 noiembrie 2009 a Judecătoriei Călărași, prin care s-a dispus corectarea datelor cadastrale și eliberarea unor noi titluri de proprietate, însă recurenta nu a fost parte în acea cauză și nu a putut solicita executarea hotărârii.

Deși a încercat soluționarea amiabilă a litigiului prin corectarea înscrierilor cadastrale, intimata a refuzat, invocând valabilitatea titlului său de proprietate. Conflictul a izbucnit în anul 2019, când intimata ar fi demolat gardul ce delimita terenurile și a pretins drepturi asupra terenului litigios, deși anterior nu formulase pretenții, recunoscând tacit posesia terenului de către dânsa. Mai mult, instanța de apel a ignorat probe relevante, inclusiv declarațiile martorilor, înscrisuri oficiale și acte administrative care confirmă posesia și folosința terenului, precum și existența delimitării fizice a acestuia.

La 24 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs depusă de Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura,, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 6 Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepţia temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 şi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părţile şi alţi participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanţa a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): 7 „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura, la 19 aprilie 2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidenţa temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanţa de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 8

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura, conține obiecții de fapt şi de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu poate constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Gheorghii Helbet, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 9 Declară inadmisibil recursul depus de Ana Negura, reprezentată de avocatul Vladislav Negura, împotriva deciziei din 31 ianaurie 2023 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10