3r-105/26 — Anularea actulului administrativ

La 7 februarie 2025, Tudor Capșa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile solicitând: - anularea deciziei nr. 11/C/1484/2024/07/523 din 16 ianuarie 2025; - obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil; - încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 lei; - încasarea prejudiciului material cauzat, prin restituirea sumei de 61,20 lei și sumei de 51 lei; - încasarea cheltuielilor de judecată, taxa de timbru în mărime de 200 lei și taxa de stat în mărime de 254,48 lei.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată de Tudor Capșa împotriva Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile.

La 20 noiembrie 2025, Tudor Capșa a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 28 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin încheierea din 11 martie 2026 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Tudor Capșa împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 28 octombrie 2025, s-a declarat inadmisibil, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă.

La 3 aprilie 2026, Tudor Capșa a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 martie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei decizii privind transmiterea cauzei la rejudecare în fond în instanța de apel. 1

Notează că, instanța de apel era în drept să declare inadmisibil apelul doar în temeiul art. 236 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, dar a aplicat nejustificat și eronat temeiul prevăzut de art.236 alin.(1) lit. e) Cod administrativ. Iar prin declararea apelului ca inamisibil este îngrădit accesul apelantului la justiție.

Astfel, încheierea contestată de recurent este una arbitrară, ilegală, neîntemeiată şi lipsită de probațiune, dat fiind că nu prezumă caracterul legal al unui proces echitabil şi public, precum și nu prezumă examinarea multilaterală, obiectivă, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a acestui aspect procedural crucial (privind admisibilitatea apelului vizat) şi nu prezumă respectarea întocmai a normelor dreptului procesual. De asemenea nu a fost aplicată la modul cuvenit principiul contradictorialității.

Totodată, consemnează că, instanța de apel nu a fost în drept să admită derogări de la prevederile legii și să declare în mod tacit, fără participarea părților, apelul inadmisibil. Ignorarea şi trecerea cu vederea de către instanța de apel a drepturilor procedurale ale apelantului Tudor Capşa reprezintă o violare vădită a dreptului fundamental al acestuia la un proces echitabil.

Art. 191 alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că: 2 „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că: „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.” 3

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 28 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată de Tudor Capșa împotriva Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile.

La 20 noiembrie 2025, Tudor Capșa a contestat cu apel hotărârea din 28 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În apelul formulat și depus a menționat că motivarea va fi depusă de recepționarea hotărârii motivare.

Prin încheierea din 11 martie 2026 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Tudor Capșa împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 28 octombrie 2025, s-a declarat inadmisibil, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 11 martie 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs constatată că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit la art. 232, alin.(2) din Codul administrativ.

Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor şi obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative. 4

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă şi trebuie executat întocmai. Astfel, art. 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond în data de 28 ianuarie 2026 a expediat hotărârea motivată în adresa reclamantului/apelant Tudor Capșa, la adresa electronică (tudor.capsa@gmail.com) (f. d 148).

Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 29 ianuarie 2026, iar ultima zi fiind data de 27 februarie 2026.

Prin urmare ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că apelantul Tudor Capșa, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, apelul motivat nu a fost depus nici până în prezent.

Este în afara oricărui dubiu că recurentul nu a prezentat apelul motivat în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezentat apelul motivat în interiorul termenului legal.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut şi în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Tudor Capșa urma să îndeplinească obligațiile cu bună- credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut şi peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. 5

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Tudor Capșa, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în concordanță cu prevederile art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, or termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, iar prelungirea acestuia prin explicarea lacunele apelului, ar încălca principiul securității raporturilor juridice.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează şi se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător şi în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității şi securității raporturilor juridice şi respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi 6 incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate şi nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază neîntemeiate argumentul recurentului, că instanța de apel, urma să aplice prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor din apel.

În acest sens, instanța de recurs menționează că neprezentarea motivării apelului nu este considerată un neajuns în sensul art. 233 Cod administrativ pentru care instanța ar urma să acorde termen în vederea înlăturării lui. Art. 232 alin. (2) Cod administrativ prevede expres condiția prezentării motivării apelului din momentul notificării hotărârii motivate. În cererea de apel nemotivată se indică că motivele de fapt și de drept ale apelului vor fi expuse după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată, fapt care s-a realizat prin intermediul poștei.

Mai mult, nu poate fi reținut nici argumentul că, instanța de apel urma să examineze admisibilitatea recursului în ședință publică cu respectarea principiului contradictorialității, or, verificarea admisibilității apelului constituie o etapă procesuală prealabilă și obligatorie, care se realizează din oficiu de către instanța de apel, în baza art. 236 alin. (1) din Codul administrativ.

Normele legale nu impun examinarea admisibilității în cadrul unei ședințe publice, dimpotrivă, examinarea admisibilității are ca obiect exclusiv constatarea întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea căii de atac. În consecință, această etapă procesuală nu este condiționată de organizarea unei ședințe publice și nici de dezbateri contradictorii între părți.

Principiul contradictorialității nu presupune organizarea obligatorie a unei ședințe publice pentru fiecare incident procedural, în special atunci când legea prevede expres o procedură de filtrare a admisibilității exercitată din oficiu de instanță. Interpretarea contrară ar lipsi de efect util dispozițiile art. 236 alin. (1) din Codul administrativ și ar transforma verificarea preliminară a admisibilității într-o examinare pe fond a căii de atac.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Tudor Capșa împotriva hotărârii din 28 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 7

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Tudor Capșa și menține încheierea din 11 martie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8