2ra-662/25 — Stabilirea despăgubirii de asigurare lunare, încasarea restanței și recalcularea anuală a sumei despăgubirii de asigurare lunară

La 19 iulie 2021, Putina Serghei, în interesele copiilor minori ***** și *****, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Acord Grup” prin care a solicitat: stabilirea și încasarea sumei de câte 1.508,38 lei lunar din contul CA „Acord Grup”, în beneficiul fiecăruia dintre minorii ***** și *****, în calitate de despăgubire de asigurare lunară inițială, până la atingerea vârstei de 18 ani sau, după caz, până la finisarea studiilor în instituții de învățământ de zi, fără a depăși vârsta de 23 de ani; încasarea câte 15.216,84 lei în beneficiul fiecărui minor, în calitate de despăgubire de asigurare restantă pentru perioada 1 decembrie 2019 – 31 mai 2021; obligarea CA „Acord Grup”, să recalculeze anual despăgubirea de asigurare lunară inițială pentru ambii minori, în conformitate cu prevederile Legii nr.278 din 11 februarie 1999 sau, după caz, prin indexare conform art.2035 alin.(3) din Codul Civil.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 27 noiembrie 2019, cetățeanul Juc Nicolae, fără a deține permis de conducere, conducând autovehiculul de model ***** cu numărul de înmatriculare *****, înmatriculat în Republica Italiană, pe traseul G-91 Ungheni–Bărboieni–Măcărești, în satul Măcărești, a comis tamponarea pietonului Putina Veronica, care a decedat la scurt timp. Vinovăția lui Juc Nicolae a fost stabilită prin Sentința Judecătoriei Ungheni din 6 martie 2020, menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2020, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3) lit.b) din Codul Penal. Răspunderea civilă a lui Juc Nicolae a fost asigurată la CA „Acord Grup”, în temeiul Contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă nr. ***** din 13 noiembrie 2019, cu perioada de asigurare 13 noiembrie 2019 – 12 decembrie 2019.

În perioada lunii aprilie 2020, Putina Serghei, în calitate de reprezentant legal al minorilor, a depus cerere de despăgubire la CA „Acord Grup”, în vederea instrumentării dosarului de daune și achitării despăgubirii de asigurare ca urmare 1 a pierderii întreținătorului. Urmare a cererii prealabile din 15 septembrie 2020, CA „Acord Grup”, a stabilit cuantumul despăgubirii de asigurare sub formă de plată lunară în mărime de 663,00 lei pentru fiecare minor, până la atingerea vârstei de 18 ani. Reclamantul a contestat această modalitate de calcul, susținând că pârâtul a aplicat o formulă de calcul care nu ține cont de scopul și spiritul prevederilor art.25 alin.(3) și alin.(4) lit.a) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006.

Cu privire la cuantumul despăgubirii lunare, reclamantul a susținut că salariul net al defunctei Putina Veronica a constituit 5.072,24 lei lunar, sumă acceptată de ambele părți. Întrucât cei doi copii au pierdut integral veniturile mamei lor, suma de 5.072,24 lei urmează a fi împărțită la doi copii, rezultând câte 2.536,12 lei pentru fiecare. Din această sumă se scade pensia de urmaș stabilită pentru fiecare copil în mărime de 1.027,74 lei, obținându-se despăgubirea de asigurare lunară de 1.508,38 lei pentru fiecare minor. Reclamantul a invocat că salariul defunctei nu poate fi împărțit la numărul total de membri ai familiei, deoarece cheltuielile fixe ale familiei, inclusiv cele locative și comunale, beneficiau în mod direct și copiilor, astfel că nu poate fi operată o delimitare pe cote-părți între partea părintelui și partea copiilor.

A mai susținut că prevederile art.20 din Codul Familiei privind regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei nu sunt aplicabile în speță, prezenta acțiune nefiind una de partaj. Cu privire la recalcularea anuală a despăgubirii, reclamantul a arătat că, în măsura în care salariul defunctei ar fi fost indexat conform legii, suma datorată de asigurător urmează să crească corespunzător, aplicând prevederile art.2035 alin.(3) din Codul Civil coroborate cu art.4, 5 și 6 din Legea nr.278 din 11 februarie 1999, care reglementează recalcularea anuală a compensațiilor pentru persoanele îndreptățite la recuperarea pagubei în cazul pierderii întreținătorului.

La 26 mai 2022, avocatul Veaceslav Botnari, în interesele minorilor ***** și ***** și ale reprezentantului legal al acestora, tatăl Putina Serghei, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ungheni din 29 aprilie 2022, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Cu privire la capătul de cerere privind cuantumul despăgubirii de asigurare lunare, instanța de apel a reținut că CA „Acord Grup”, la calcularea despăgubirii, a împărțit salariul net al defunctei la trei persoane – defuncta și cei doi copii minori – și nu la patru membri ai familiei, creând astfel o situație favorabilă copiilor. Instanța de apel a constatat că această modalitate de calcul nu a încălcat drepturile copiilor minori.

Instanța de apel a menținut raționamentul primei instanțe potrivit căruia, în temeiul art.20 din Codul Familiei, bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, inclusiv veniturile din activitatea de muncă, constituie proprietate în devălmășie, motiv pentru care nu poate fi reținută poziția reclamantului că de salariul defunctei beneficiau exclusiv copiii minori și că partea din salariu pierdută de fiecare copil ar reprezenta jumătate din salariul net al defunctei.

În consecință, instanța de apel a menținut soluția de respingere a cererii privind stabilirea despăgubirii de asigurare lunare în cuantum de 1.508,38 lei pentru fiecare minor, apreciind că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost elucidate pe deplin, normele de drept material și procedural au fost aplicate corect, iar hotărârea este legală și întemeiată în această latură. Dat fiind respingerea acestui capăt de cerere, instanța de apel a menținut și soluția de respingere a cererii privind restanța, aceasta fiind subsecventă și derivând din cerința de recalculare a despăgubirii. Cu privire la cererea de recalculare anuală a despăgubirii de asigurare, instanța de apel a considerat argumentele reclamantului ca fiind întemeiate, apreciind că hotărârea primei instanțe în această latură este greșită, rezultată din aplicarea eronată a normelor de drept material. 3

Curtea de Apel Nord a reținut că, potrivit art.2035 alin.(3) din Codul Civil, sumele datorate pentru repararea prejudiciului cauzat prin deces vor fi indexate conform legii, iar conform Legii nr.278 din 11 februarie 1999, se recalculează și compensațiile pentru persoanele care au dreptul la recuperarea pagubei în cazul pierderii întreținătorului.

Totodată, aceasta a concluzionat că indexarea anuală a despăgubirilor ar asigura o ajustare echitabilă a acestora în condițiile și realitățile economice, până la atingerea vârstei de 18 ani de către minorii ***** și *****. Concluzia instanței de fond, potrivit căreia prejudiciul solicitat prin indexare urmează a fi reparat de persoana vinovată de producerea accidentului rutier, iar nu de asigurător, a fost apreciată ca eronată în raport cu normele legale aplicabile.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanța de apel a constatat că instanța de fond a dispus just încasarea din contul reclamantului Putina Serghei a cheltuielilor pentru transport, la materialele cauzei fiind prezentate două bonuri de achitare a motorinei.

În motivarea recursului, recurenții au invocat aplicarea eronată a art. 25 alin. (3) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006, susținând că instanțele au interpretat greșit sintagma „partea din salariu pierdută”. Aceștia au arătat că instanțele au raportat în mod nejustificat cauza la art. 20 din Codul familiei, deși litigiul nu privește partajarea bunurilor comune ale soților, ci stabilirea despăgubirii de asigurare cuvenite copiilor minori care au pierdut întreținătorul.

Recurenții au susținut că salariul defunctei Veronica Putina nu trebuia împărțit între toți membrii familiei, ci raportat la cei doi copii aflați la întreținere. În opinia acestora, suma de 5 072,24 lei, reprezentând salariul mediu lunar net al defunctei, urma să fie împărțită între cei doi copii, rezultând câte 2 536,12 lei pentru fiecare, iar nu diminuată prin includerea defunctei sau a altor membri ai familiei în formula de calcul.

Totodată, recurenții au invocat faptul că instanțele nu ar fi examinat argumentele privind scopul compensatoriu al despăgubirii, principiul reparării 4 integrale a prejudiciului și dispozițiile Codului civil referitoare la venitul ratat. Aceștia au susținut că despăgubirea de asigurare nu poate fi asimilată pensiei de întreținere datorate potrivit Codului familiei și nu poate fi redusă prin deducerea unor cheltuieli prezumate ale defunctei.

Recurenții au mai făcut referire la Legea nr. 106/2022, care a abrogat Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006, susținând că evoluția reglementării confirmă necesitatea raportării despăgubirii la venitul mediu lunar net.

La 15 septembrie 2025, Societatea de Asigurări „Acord Grup” SA, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 22 aprilie 2025, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea fără modificări a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 29 aprilie 2022.

În motivarea recursului, recurenta a susținut că prima instanță a calculat corect despăgubirea de asigurare, prin raportarea venitului mediu lunar net al defunctei Veronica Putina, în sumă de 5 072,24 lei, la trei persoane, respectiv defuncta și cei doi copii minori, rezultând suma de 1 690,74 lei pentru fiecare copil, din care a fost scăzută indemnizația primită din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Recurenta a mai invocat faptul că instanța de apel a admis neîntemeiat pretenția privind recalcularea anuală a despăgubirii de asigurare. Aceasta a susținut că art. 2035 din Codul civil și Legea nr. 278 din 11 februarie 1999 nu sunt aplicabile raportului litigios, întrucât vizează răspunderea delictuală, respectiv raporturi de muncă, iar nu obligațiile asigurătorului în cadrul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; 5 b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 16 iulie 2025 (Vol. II, f.d. 105). Prin urmare, recursurile declarate la 11 septembrie 2025 declarat de ***** și *****, prin reprezentantul legal Serghei Putina și prin avocatul Veaceslav Botnari și la 15 septembrie 2025 de SA „Acord Grup”, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, sunt considerat a fi depus în termen.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii 6 de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Nord, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor dovedite prin probatoriul administrat.

Completul de judecată aderă la concluziile instanței de apel, care a examinat cauza sub aspectele esențiale invocate de părți și a oferit un răspuns suficient criticilor privind atât cuantumul despăgubirii lunare, cât și necesitatea recalculării anuale a acesteia. Instanța de apel a reținut în mod motivat că modalitatea de calcul aplicată de asigurător, prin raportarea venitului net al defunctei la defunctă și la cei doi copii minori, nu a condus la încălcarea drepturilor minorilor, iar susținerea recurenților potrivit căreia venitul urma a fi împărțit exclusiv între copii nu a fost confirmată prin argumente de natură să înlăture concluzia instanței de apel.

În aceeași măsură, critica Societății de Asigurări „Acord Grup” SA privind recalcularea anuală a despăgubirii nu combate raționamentul instanței de apel. Curtea de Apel Nord a explicat coerent că despăgubirea stabilită în beneficiul copiilor minori, ca urmare a pierderii întreținătorului, trebuie ajustată anual, pentru a păstra caracterul efectiv al compensării în raport cu evoluția condițiilor economice. Instanța de apel a apreciat întemeiat ca eronată concluzia primei instanțe potrivit căreia această ajustare ar putea fi pretinsă doar de la persoana vinovată de producerea accidentului, iar nu de la asigurător.

Prin urmare, argumentele formulate în ambele cereri de recurs exprimă, în esență, dezacordul părților cu modul în care instanța de apel a apreciat raportul dintre despăgubirea lunară, venitul pierdut și obligația de recalculare anuală. Aceste critici au primit un răspuns explicit și suficient în decizia recurată, iar raționamentul instanței de apel este coerent și convingător, inclusiv în privința 7 menținerii respingerii cererii privind restanța, aceasta fiind subsecventă pretenției privind majorarea despăgubirii lunare..

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a verificat complet raportul juridic dedus judecății, a stabilit corect circumstanțele relevante ale cauzei și a dat o calificare juridică adecvată pretențiilor formulate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de ***** și *****, prin reprezentantul legal Serghei Putina și prin avocatul Veaceslav Botnari recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Acord Grup”, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov ca fiind vădit neîntemeiate, prin urmare inadmisibile.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursul declarat de ***** și *****, prin reprezentantul legal Serghei Putina și prin avocatul Veaceslav Botnari și recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Acord Grup”, reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 8