3r-253/25 — Cu privire la inițierea procedurii de executare

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 mai 2023, a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL „Birivofarm”, succesor în drepturi procesuale a SRL „Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică” împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea refuzului nr.01-07/1816 din 1 iulie 2022, obligarea executării pretenției din 30 mai 2022 privind solicitarea de achitare în favoarea reclamantei a sumelor restante în mărime de 2 524 990,19 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 10 iulie 2024 a admis apelul declarat de SRL „Birivofarm”, succesor a SRL „Gedeon Richter”, a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 mai 2023 și a emis o decizie nouă, prin care a admis acțiunea înaintată de SRL „Birivofarm”, succesor a SRL „Gedeon Richter”, a anulat refuzul nr.01-07/1816 din 1 iulie 2022 și a obligat Compania Națională de Asigurări în Medicină să emită actul administrativ individual favorabil de executare a pretenției SRL „Gedeon Richter”, succesor în drepturi SRL „Birivofarm” din 31 mai 2022 cu privire la achitarea sumei de 2 497 544,21 de lei. A încasat de la Compania Națională de Asigurări în Medicină în beneficiul SRL „Birivofarm” cheltuielile de asistență juridică în prezentul proces în mărime de 10 000 de lei.

La 14 aprilie 2025, în mod repetat SRL ,,Birivofarm”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi a depus la Curtea de Apel Centru, cerere cu privire la inițierea procedurii de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 08 septembrie 2025 a acceptat cererea depusă de către creditorul SRL ,,Birivofarm”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, a intentat procedura de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024.

La 11 septembrie 2025 Compania Națională de Asigurări în Medicină a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru la etapa primirii pe rol a cererii cu privire la inițierea procedurii de executare. 1

În motivarea recursului a menţionat că, legiuitorul a specificat expres că în cazul declarării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti definitive, prin care s-a dispus încasarea mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, termenul de executare al acesteia se va suspenda de drept, fără a fi necesară solicitarea în recurs a suspendării executării actului judecătoresc contestat.

Compania Națională de Asigurări în Medicină a indicat că, la data de 15 iulie 2024, a contestat cu recurs decizia din 10 iulie 2024 a instanţei de apel, executarea căreia a fost solicitată prin demersul supus examinării, iar la data de 1 octombrie 2024 a depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casare integrală a deciziei din 10 iulie 2024 a Curţii de Apel Chişinău şi adoptarea unei noi decizii, de menținere a hotărârii din 3 mai 2023 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani.

Având în vedere că compania gestionează mijloacele fondurilor asigurări obligatorii de asistență medicală, care sunt parte a bugetului public național potrivit art. 26 alin.(l) lit. c) din Legea finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive ce implică mijloacele fondurilor publice trebuie să fie realizată cu respectarea tuturor normelor legale, având în vedere responsabilitatea bugetară, deoarece orice execuție prematură ar putea genera consecințe grave pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală şi pentru buna funcționare a sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală.

Prin urmare, este esențial să se respecte principiul protecției drepturilor pârților implicate, conform căruia nimeni nu trebuie să fie prejudiciat până la pronunţarea unei soluții definitive şi irevocabile.

În opinia reprezentantului Companiei Naționale de Asigurări în Medicină aceste măsuri sunt necesare în vederea menținerii echilibrului bugetar între cheltuielile şi veniturile publice, care pot fi considerate ca urmărind un scop de utilitate publică (cauza Mihăieş ş Senteş împotriva României (dec.), nr. 44232/11 şi 44605/11, 6 decembrie 201 L), având ca finalitate protecția patrimoniului instituțiilor publice, ca o premisă indispensabilă a desfășurării activității lor în condiții optime şi, prin aceasta, a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului.

Art. 195 din Codul administrativ stabilește că: 2 „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe şi ale instanţei de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanţa de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanţa adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea şi adoptă o nouă încheiere.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanţa competentă soluţionează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 249, alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Executarea este inițiată printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se emit prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 3 zile.”

Art. 251, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Deciziile instanţelor de apel sunt executorii de la emiterea lor.”

Art. 435, alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează următoarele: „Recursul suspendă executarea hotărârii în cazul strămutării de hotare, distrugerii de plantaţii şi semănături, demolării de construcţii sau de orice bun imobil, dezafectării incontestabile a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.”

Art. 68, alin. (21) din Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 cu privire la finanțe publice şi responsabilității bugetar-fiscale stabilește că: „Recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti definitive privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare suspendă termenul de executare a hotărârii judecătorești prevăzut la alin.(2).”

Curtea Constituțională prin decizia nr. 80 din 14 mai 2026 a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68, alin. (21) din Legea finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 28 iulie 2014. Totodată, Curtea Constituțională a reţinut în jurisprudența sa că executarea unei hotărâri judecătorești reprezintă ultima etapă a procesului judiciar şi constituie un drept garantat de articolele 20 şi 120 din Constituţie. Dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreștii constituie o parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. Potrivit articolului 120 din Constituţie, respectarea sentințelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti este obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti se exprimă prin obligativitatea executării acestora (a se vedea DCC nr. 56 din 19 aprilie 2022, § 26; DCC nr. 40 din 3 aprilie 2025, § 31). Cu toate acestea, în Decizia nr. 40 din 3 aprilie 2025, Curtea a notat că prin atribuirea efectului suspensiv al unei hotărâri definitive privind dezafectarea mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, la formularea unui recurs, legislatorul a ponderat, pe de o parte, interesul legitim al părţii interesate de a pretinde executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-un termen rezonabil şi, pe de altă parte, interesul minimizării riscului de apariţie a unui dezechilibru bugetar între cheltuielile şi veniturile publice, în eventualitatea modificării soluţiei în recurs (a se vedea § 32 din Decizie). Astfel, Curtea a stabilit că suspendarea executării unei hotărâri definitive privind dezafectarea mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, la formularea recursului, nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă o chestiune încadrabilă în marja discreţionară a legislatorului. Lipsa unei asemenea reglementări ar complica procedurile de restituire a mijloacelor băneşti achitate de către stat, în situaţia în care o hotărâre definitivă de încasare este anulată de ultima instanţă (ibidern, § 33).

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că, la 14 aprilie 2025, în mod repetat SRL ,,Birivofarm”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi a depus la Curtea de Apel Centru, cerere cu privire la inițierea procedurii de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 08 septembrie 2025 a acceptat cererea depusă de către creditorul SRL ,,Birivofarm”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, a intentat procedura de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024.

Compania Națională de Asigurări în Medicină în prezentul recurs a menţionat că a contestat decizia din data 10 iulie 2024 a Curţii de Apel Chișinău.

Potrivit site-ul Curţii Supreme de Justiţie rezultă că, recursul declarat de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, a fost numit spre examinare pentru data de 26 noiembrie 2025.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 08 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că, instanţa de apel prematur a dispus inițierea procedurii de executare şi acordarea debitorului Companiei Naționale de Asigurări în Medicină un termen de 10 zile calendaristice pentru executarea benevolă a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024 şi pentru a se expune asupra sesizării formulate de SRL ,,Birivofarm” în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

La acest aspect instanţa de recurs a menţionat că, instanţa de apel inițiind procedura de executare a hotărârii judecătorești, prin care s-a dispus încasarea mijloacelor financiare din contul bugetului public naţional, nu a verificat prin prisma art. 335, alin. (1) din Codul de procedură civilă şi art. 68, alin. (1) şi alin. (2) şi alin. (21) din Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 cu privire la finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale, dacă odată cu 5 depunerea recursului împotriva acestei hotărâri nu se suspendă termenul de executare.

Mai mult ca atât, Curtea Constituțională în decizia nr. 80 din 14 mai 2026, emisă asupra sesizării privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68, alin. (21) din Legea finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 28 iulie 2014, a conchis că suspendarea executării unei hotărâri definitive privind dezafectarea mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, la formularea recursului, nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă o chestiune încadrabilă în marja discreţionară a legislatorului. Lipsa unei asemenea reglementări ar complica procedurile de restituire a mijloacelor băneşti achitate de către stat, în situaţia în care o hotărâre definitivă de încasare este anulată de ultima instanţă (ibidern, § 33).

Astfel, reieșind din considerentele menționate şi având în vedere că instanţa de apel a omis să examineze, din oficiu, dacă odată cu contestarea deciziei din 10 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, se suspendă de drept executarea acesteia, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Compania Națională de Asigurări în Medicină şi de a anula încheierea contestată cu restituirea cauzei instanţei de apel. 33. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul 243, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de către Compania Națională de Asigurări în Medicină. Anulează încheierea din data de 08 septembrie 2025 a Curţii de Apel Centru, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea înaintată de creditorul SRL ,,Birivofarm” cu privire la inițierea procedurii de executare şi executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2024. Restituie cauza la Curtea de Apel Centru pentru rejudecarea problemei soluționată prin încheierea anulată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6