CASE OF SERCE v. ROMANIA

Reclamantul s-a născut în 1966 și este în prezent reținut în închisoarea Giurgiu. E căsătorit și are patru copii. Soția lui locuiește în Turcia împreună cu copiii lor. La 28 iunie 2005, județul București a condamnat reclamantul pentru crimă agravată și l-a condamnat la 18 ani de închisoare. Tribunalul județului București a hotărât, de asemenea, că reclamantul va fi deportat în Turcia la sfârșitul mandatului său de închisoare. În scrisorile sale adresate Curții, pe care a început să le trimită la 15 iulie 2008, reclamantul s-a plâns de condițiile inumane în care a fost reținut, în primul rând în închisoarea Rahova și apoi în închisoarea Giurgiu. El a descris o lipsă severă de igienă în ambele închisori, iar produsele de curățare și de igienă personală sunt furnizate de autoritățile de la închisoare.

A susținut că nu putea dormi noaptea din cauza insectelor din pat. De asemenea, el se plângea că alimentele nu erau adaptate diabetului său. Reclamantul a afirmat, în continuare, că, pe parcursul deținerii sale în ambele închisori, nu a fost inclus în nicio activitate educațională și nu a fost autorizat să facă niciun lucru. Prin urmare, el nu a putut să integreze, să fie reeducat sau să reducă termenul condamnării la închisoare. În 2008, reclamantul a fost diagnosticat cu diabet zaharat de tip II și cu o tulburare a somnului. 10. În închisoarea Rahova, reclamantul a fost reținut în celule care măsoară 21 mp. m, pe care a împărtășit cu alți șapte prizonieri (2.62 mp. m de spațiu personal). Celula conținea opt paturi, o fereastră de 1,2 m și baia lor cu duș, chiuvetă și toaletă.

Apa rece era întotdeauna disponibilă și apa caldă era disponibilă de două ori pe săptămână. Încălzirea a fost furnizată în timpul iernii până la o temperatură maximă de 18oC. 11. Guvernul a susținut că, ori de câte ori prezența bug-urilor a fost observată, operațiunile de dezinfectare au avut loc fără întârziere. Acestea au prezentat documente care arată că dezinfectarea a fost efectuată de două sau de trei ori pe an în 2005, 2007 și 2008 în celulele ocupate de reclamantul din închisoarea Rahova. 12. Alimentele furnizate reclamantului erau adecvate și adaptate la diabet, înlocuind carne de porc cu carne de vită. 13. Reclamantul a participat la activități educative și de recreere ori de câte ori este necesar.

Guvernul a indicat, de asemenea, că reducerea participării reclamantului la activitățile menționate mai sus se datorează statului său de sănătate. 14. Guvernul a susținut că, la 17 ianuarie 2009, reclamantul a fost transferat la închisoarea Giurgiu, unde este în prezent deținut într-o celulă de 21.47 mp. m împreună cu alte cinci prizonieri (3.57 mp. m de spațiu personal). Celula conținea șase paturi, trei mese de la pat, o bancă, o masă și o cutie pentru pantofi. Avea o fereastră de 1,5 cu 1,8 m și o baie cu duș, o chiuvetă și o toaletă. În timpul iernii, o temperatură de 19oC a fost asigurată în toate celulele. Apa caldă a fost furnizată de două ori pe săptămână. 15. În ceea ce privește igiena personală a deținuților, administrația închisorii a furnizat fiecărui prizonier două bare de săpun, un tub de pastă de dinți, o perie de dinți, un tub de cremă de ras, un ras și hârtie de toaletă.

În ceea ce privește igiena din celulă, Guvernul a susținut că deținuții sunt responsabili pentru curățarea celulelor și au fost furnizate produse de curățare de către administrația închisorii. Dezinfectarea regulată a fost efectuată o dată la fiecare trei luni. 16. Reclamantul a primit un meniu adaptat pentru diabetul său, care a inclus 125 de grame de carne pe zi. 17. În ceea ce privește activitățile din închisoarea Giurgiu, Guvernul a susținut că în decembrie 2011 reclamantul a urmărit un concert de muzică populară și în decembrie 2012 a participat la o discuție despre teme religioase conduse de preotul ortodox. De asemenea, o dată în 2013 și o dată în 2014 reclamantul a participat la un test despre istoria românească.

18. În 2007 reclamantul a depus o cerere la Ministerul României de Justiție pe baza dispozițiilor Convenției dintre România și Turcia privind transferul persoanelor condamnate, în căutarea de a-și îndeplini restul condamnării într-o închisoare turcă. Potrivit reclamantului, el a vrut transferul pentru a fi mai aproape de familia sa, care a locuit într-un sat turc în condiții umile și nu a avut mijloacele de a călători în România. 19. Ministerul Justiției din România a acționat pe cererea reclamantului și a inițiat procedura de transfer. Prin urmare, la 5 iunie 2007, Curtea de district din Ankara a recunoscut hotărârea instanței române care a condamnat reclamantul și a hotărât că restul condamnării ar trebui îndeplinit în Turcia.

20. La 4 februarie 2008, cererea de transfer a reclamantului a fost prezentată la Curtea de Apel din București. Reclamantul a susținut în fața instanței că un astfel de transfer ar fi în conformitate cu convenția semnată între România și Turcia și i-ar permite să-și vadă copiii și să primească vizite de la familia sa, care i-ar furniza alimente și tratamente adecvate pentru diabetul său. 21. Într-o hotărâre din 4 aprilie 2008, Curtea de Apel a respins cererea de transfer a reclamantului, având în vedere că Turcia avea dispoziții juridice mai severe privind eliberarea condițională, ceea ce ar putea duce la eliberarea reclamantului într-o perioadă mai scurtă. Prin urmare, scopul punitiv și educațional al sentinței sale nu ar fi realizat.

22. La 15 decembrie 2011, Curtea de Apel a respins, cu același motiv, o nouă cerere de transfer depusă de reclamant.

5. The applicant was born in 1966 and is currently being detained in Giurgiu Prison. He is married and has four children. His wife resides in Turkey together with their children. 6. On 28 June 2005 the Bucharest County Court convicted the applicant of aggravated murder and sentenced him to eighteen years’ imprisonment. The Bucharest County Court also decided that the applicant would be deported to Turkey at the end of his prison term. 7. In his letters to the Court, which he began sending on 15 July 2008, the applicant complained of the inhuman conditions in which he was being detained, first in Rahova Prison and then in Giurgiu Prison. He described a severe lack of hygiene in both prisons, with insufficient cleaning and personal hygiene products being provided by the prison authorities.

He alleged that he could not sleep at night because of bed bugs. He also complained that the food was not adapted to his diabetes. 8. The applicant further alleged that throughout his detention in both prisons he had not been included in any educational activities and had not been allowed to do any work. He had thus been unable to integrate, to be re-educated or to have the term of his prison sentence reduced. 9. In 2008 the applicant was diagnosed with type II diabetes and a sleep disorder. 10. In Rahova Prison the applicant was detained in cells measuring 21 sq. m, which he shared with seven other prisoners (2.62 sq. m of personal space). The cells contained eight beds, a window measuring 1.2 by 1.2 m and their own bathroom with a shower, a sink and a toilet.

Cold water was always available and hot water was available twice per week. Heating was provided during the winter up to a maximum temperature of 18oC. 11. The Government submitted that, whenever the presence of bugs was noticed, disinfection operations took place without delay. They submitted documents showing that disinfection had been performed two or three times per year in 2005, 2007 and 2008 in the cells occupied by the applicant in Rahova Prison. 12. The food provided to the applicant was adequate and adapted to his diabetes by substituting pork with beef. 13. The applicant participated in educational and recreational activities whenever necessary. The Government further indicated that the applicant’s reduced participation in the above-mentioned activities was due to his state of health.

14. The Government submitted that on 17 January 2009 the applicant had been transferred to Giurgiu Prison where he was currently being held in a cell measuring 21.47 sq. m together with five other prisoners (3.57 sq. m of personal space). The cell contained six beds, three bedside tables, one bench, one table and a box for shoes. It had a window measuring 1.5 by 1.8 m and a bathroom with a shower, a sink and a toilet. During the winter, a temperature of 19oC was ensured in all the cells. Hot water was provided twice per week. 15. With respect to the prisoners’ personal hygiene, once per month the prison administration provided each prisoner with two bars of soap, one tube of toothpaste, one tooth brush, one tube of shaving cream, one razor, and toilet paper.

Concerning the hygiene in the cell, the Government submitted that prisoners were responsible for cleaning the cells and were provided with cleaning products by the prison administration. Regular disinfection was conducted once every three months. 16. The applicant received a menu adapted for his diabetes, which included 125 grams of meat per day. 17. With respect to activities in Giurgiu Prison, the Government submitted that in December 2011 the applicant had watched a folk music concert and in December 2012 he had taken part in a discussion on religious themes conducted by the orthodox priest. Also, once in 2013 and once in 2014 the applicant had taken part in a quiz on Romanian history. 18. In 2007 the applicant lodged a request with the Romanian Ministry of Justice based on the provisions of the Convention between Romania and Turkey on the transfer of convicted persons, seeking to serve the rest of his sentence in a Turkish prison.

According to the applicant, he wanted the transfer in order to be closer to his family, who lived in a Turkish village in humble conditions and did not have the means to travel to Romania. 19. The Romanian Ministry of Justice acted on the applicant’s request and initiated the transfer proceedings. As a result, on 5 June 2007 the Ankara District Court acknowledged the judgment of the Romanian court which had convicted the applicant and decided that the rest of the applicant’s sentence should be served in Turkey. 20. On 4 February 2008 the applicant’s transfer request was brought before the Bucharest Court of Appeal. The applicant claimed before the court that such a transfer would be in accordance with the convention signed between Romania and Turkey and would allow him to see his children and to receive visits from his family, who would provide him with adequate food and treatment for his diabetes.

21. In a judgment of 4 April 2008 the Bucharest Court of Appeal rejected the applicant’s transfer request, on the ground that Turkey had less severe legal provisions on conditional release, which might lead to the applicant’s release in a shorter period of time. The punitive and educational purpose of his sentence would thus fail to be achieved. 22. On 15 December 2011 the Bucharest Court of Appeal rejected with the same reasoning a new transfer request lodged by the applicant.