KHUZIN v. RUSSIA

Primă secțiune decizia nr. 10677/09 Ruslan Ravilevich KHUZIN împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 25 august 2015 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Dmitry Dedov, judecători și André Wampach, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 25 noiembrie 2008, Având în vedere declarația depusă de Guvern și de solicitant, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURA Dl Ruslan Ravilevich Khuzin, este un național rus, care s-a născut în 1978 și este reținut în Kazan El a fost reprezentat în fața Curții de către dl P.A. Finogenov, un avocat practicant la Moscova. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție anterioară. Cererea a fost comunicată guvernului. Prin scrisoarea din 23 mai 2014, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declarație în vederea soluționării problemelor planteate de cerere. Ei au recunoscut că reclamantul a fost „reținut în condițiile care nu respectă cerințele articolului 3 din Convenție”. Guvernul a declarat că sunt dispuși să plătească 4.400 euro (EUR) reclamantului ca o justă satisfacție. Plata a fost de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și orice costuri și cheltuieli suportate, precum și orice impozit care poate fi taxabil. Acesta va fi efectuat într-o perioadă de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit în termenul respectiv, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazurilor. Prin scrisoarea din 2 decembrie 2014 reclamantul a informat Curtea că a fost de acord cu termenii declarației guvernamentale. HOTĂRÂREA Curții constată că, în urma acordului expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern, cazul ar trebui tratat ca o soluționare prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să scoată aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 17 septembrie 2015, André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 10677/09

Ruslan Ravilevich KHUZIN

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 25

August 2015 as a Committee composed of:

Khanlar Hajiyev,

President,

Julia Laffranque,

Dmitry Dedov,

judges,

and André Wampach,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 25 November 2008,

Having regard to the declaration submitted by the Government and the applicant’s acceptance of its terms,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Ruslan Ravilevich Khuzin, is a Russian national, who was born in 1978 and is detained in Kazan He was represented before the Court by Mr P.A. Finogenov, a lawyer practising in Moscow.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr

G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The applicant complained under Article 3 of the Convention about conditions of his pre-trial detention. The application was communicated to the Government.

By letter dated 23 May 2014 the Government informed the Court that they proposed to make a declaration with a view to resolving the issues raised by the application. They acknowledged that the applicant had been “detained in the conditions which did not comply with the requirements of Article 3 of the Convention”. The Government stated their readiness to pay 4,400 euros (EUR) to the applicant as just satisfaction. The payment was to cover any pecuniary and non-pecuniary damage, together with any costs and expenses incurred, as well as any tax that may be chargeable. It would be effected within a period of three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay within that period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment would constitute the final resolution of the cases.

By letter dated 2 December 2014 the applicant informed the Court that he had agreed to the terms of the Government’s declaration.

THE LAW

The Court finds that following the applicant’s express agreement to the terms of the declaration made by the Government the case should be treated as a friendly settlement between the parties.

It therefore takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases pursuant to Article

39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 17 September 2015.

André Wampach

Khanlar Hajiyev

Deputy Registrar

President