CIOCAN ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

06.10.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Partiellement radiée du rôle;Partiellement irrecevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

CIOCAN ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2015)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 41806/13 Catalin-Nikolae CIOCAN și alții împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 6 octombrie 2015 într-un comitet compus din Khanlar Hajiyev, președinte, Linos-Alexander Sicilianos, Dmitry Dedov, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 24 iunie 2013, Având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unui regulament de procedură, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA celor nouăsprezece reclamanți, ale căror nume și naționalități figurează în anexă, au fost reprezentați de domnul K. Tsitselikis și A. Spathis, avocați în Baroul din Salonic. La 18 noiembrie 2014, cererea a fost comunicată guvernului. Suspecți că au comis infracțiuni sau deja condamnați la infracțiune, reclamanții au fost plasați la sediul secției de poliție din Veroia. La 11 și 13 iunie 2013, reclamanții au scris procurorului în apropierea tribunalului corecțional din Salonic pentru a-și denunța condițiile de detenție, dar nu au primit niciun răspuns. În cererea din 24 iunie 2013, reclamanții au declarat că au fost toți reținuți la data la care a fost introdusă cererea, cu excepția reclamantului identificat la nr. 13, care fusese eliberat la 12 iunie 2013, situația generală la secția de poliție din Veroia Reclamanții susțin că au fost ținuți în cinci celule de 13-15 m2, cu trei paturi fiecare, care se află în subsolul clădirii. În fiecare dintre celulele nr. 3, 4 și 5, un deținut doarme pe o saltea pusă pe podea. Celulele sunt umede și nu sunt suficient de aerisite și iluminate. Nu există nici o posibilitate de a se lipi de soare. Întrucât mesele distribuite sunt de proastă calitate, reclamanții sunt obligați să își comande mâncarea în exterior. În momentul în care plonjează, celulele sunt inundate. Reclamanții se plâng, de asemenea, de starea toaletei. Guvernul precizează că secția de poliție din Veroia dispune de 5 celule (în fiecare caz, între 14 și 21,06 m ), care se află în subsolul clădirii și au o capacitate totală de 15 paturi. Fiecare celulă dispune de o toaletă, o chiuvetă, o fereastră care permite trecerea luminii naturale, un ventilator, precum și saltele și pături. De asemenea, coridorul dispune de o toaletă, precum și de un duș și aer condiționat. Lumina naturală în celule este asigurată prin ferestre. Fiecare celulă găzduiește un număr de deținuți în funcție de capacitatea sa. Deținuții stau la secție doar pentru o perioadă strict necesară, și anume până la transferul lor în fața procurorului competent. În ceea ce privește distribuția reclamanților în celule, menținerea unor astfel de registre nu este obligatorie și nu sunt disponibile informații relevante. Curățarea celulelor este asigurată zilnic de societăți private și dezinfectarea lor se efectuează o dată pe lună. Deținuții au, de asemenea, posibilitatea de a curăța ei înșiși celulele lor, dacă doresc. 10. Poliția permite deținuților să petreacă timp zilnic pe coridorul din afara celulelor, pentru a se plimba și a face exerciții fizice. Un televizor este plasat pe coridor pentru divertisment și informații pentru deținuți. 11. În ceea ce privește alimentația, guvernul precizează că secția de poliție din Veroia furnizează zilnic deținuților mese preparate de biserică și că deținuții primesc 5,87 EUR pe zi pentru nevoile lor alimentare. Situația specială a cinci reclamanți în funcție de guvern (solicitanți identificați la nr. 4, 6, 10, 16 și 17) 12. Guvernul a susținut că reclamanții Konstantinos Sionis și Dimitrios Tsatsanidis au fost reținuți în incintele secției de poliție din Veroia la 17 20 mai 2013, respectiv 14 În iunie 2013, acești solicitanți au fost transferați la închisoarea din Salonic și, în această privință, a depus un raport al directorului Direcției de Poliție din Ihathia, datat 30 decembrie 2014, în care figurează datele exacte ale detenției acestor solicitanți 13. Pe baza acestui document, guvernul susține, de asemenea, că reclamantul Georgios Asimoglou a fost plasat la poliția din Veroia la 11 decembrie 2012 și transferat la subdirecția transferurilor de la Salonic la 7 ianuarie 2013, că reclamantul Vasileios Fragulis a fost plasat la poliția din Veroia la 11 iunie 2013 și transferat la închisoarea din Salonic la 9 iunie 2013. iulie 2013 și că reclamantul Lazaros Konstantinidis a fost plasat la secția de poliție din Veroia la 27 mai 2013 și transferat la 14 iunie 2013 la închisoarea din Salonic. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNES PERTINENTS 14. Pentru dreptul și practica internă relevante, se face trimitere la Hotărârile Liartis c. Grecia 16906/10, 10 mai 2012) și los Santos și Cruz c. Grecia 2134/12 și 2161/12, § 21-25, 26 iunie 2014). III. CONSTATURILE COMITETULUI EUROPEAN PENTRU PREVENIREA TORTUREI ȘI A PÂNELOR SAU TRATAMENTELOR INHUMANTE SAU DEGRADANTE 15. În raportul său din 25 iulie 2013, în urma vizitei sale în Grecia din 4 iulie 2013 la 16 aprilie 2013, Comitetul European pentru Prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante a subliniat faptul că a constatat în repetate rânduri că spațiile de detenție din secțiile de poliție nu erau adecvate pentru a deține persoane pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, oamenii au continuat să stea în secțiile de poliție timp de câteva luni și a solicitat adoptarea unor măsuri urgente pentru a remedia această situație. Reclamanții se plâng de condițiile lor de detenție la sediul secției de poliție din Veroia. Ei denunță o încălcare a art. 3 din Convenție în această privință. Invocând art. 13, reclamanții se plâng și de lipsa unei acțiuni efective pentru a se plânge de condițiile lor de detenție. Aceste articole sunt astfel formulate art. 3 Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. art. 13 Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost comisă de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. În ceea ce privește reclamanții identificați la nr. 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 12, 13, 14, 15, 18 și 19 17. La 20 mai 2015, Curtea a primit declarația de soluționare amiabilă semnată de guvern, care declară că își asumă angajamentul de a plăti suma de 5 300 EUR (cinci mii trei sute de euro) fiecărui reclamant A. Ampelidis, P. Tsatas și A. Vulgaropoulos, suma de 5 500 EUR (cinci mii cinci sute EUR) reclamantului C. Ciocan, suma de 5 800 EUR (cinci mii opt sute EUR) fiecărui reclamant T. Aggelidis, N. Atanasov, L. Goguadze, domnul Jaku, C. Kamperis, G. Panidis, N. Parisis și G. Santikidis și suma de 6 000 EUR (șase mii EUR) fiecărui reclamant K. Ndou și D. Ristemoglu-Ristem. Aceste sume vor acoperi orice prejudiciu moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitanți. Reclamanții vor trebui să renunțe la orice altă pretenție împotriva Greciei cu privire la faptele la originea cererii lor. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei 18. La 3 iunie 2015, reclamanții s-au declarat pregătiți să accepte propunerea guvernului de soluționare amiabilă, cu condiția ca sumele propuse să fie plătite în contul bancar al reprezentantului lor. 19. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta este în conformitate cu respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale și nu are nici un motiv pentru a continua examinarea cererii. În plus, Curtea consideră că guvernul trebuie să plătească sumele de mai sus direct în contul bancar indicat de avocații părților interesate (a se vedea Taggatidis și alții c. Grecia , n 2889/09 , § 34, 11 octombrie 2011). 20. În consecință, ar trebui să se șteargă cauza din rolul în ceea ce privește reclamanții menționați anterior. În ceea ce privește reclamanții identificați la nr. 4, 6, 10, 16 și 17 21. Curtea observă că pozițiile părților diferă în ceea ce privește datele exacte de la începutul detenției reclamanților Georgios Asimoglou și Vasileios Fragulis. În plus, Curtea observă că, la data la care a fost introdusă cererea, la 24 iunie 2013, reclamanții susțineau că erau toți reținuți la poliția din Veroia. Cu toate acestea, guvernul subliniază că reclamanții Georgios Asimoglou, Lazaros Konstantininidis, Konstantinos Sionis și Dimitrios Tsatsanidis au fost transferați la 7 ianuarie 2013 și 14 iunie 2013 fie la închisoarea din Salonic, fie la subordonarea transferurilor din Salonic (a se vedea punctele 8-9 de mai sus 22. În această privință, Curtea constată că guvernul prezintă în fața Curții o copie a unui raport al directorului Direcției de Poliție din Ecuador, datat 30 decembrie 2014, în care figurează datele exacte ale detenției reclamanților de mai sus la secția de poliție din Veroia. Aceasta arată că reclamanții, care au primit o copie a acestui document depus de guvern, nu au contestat autenticitatea sau conținutul acestuia și nu au prezentat în fața Curții documente care ar putea stabili perioade de detenție diferite. 23. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că reclamanții au fost reținuți la sediul secției de poliție din Veroia la următoarele date: - Georgios Asimoglou : de la 11 decembrie 2012 la 7 ianuarie 2013 - Vasileios Fragulis : de la 11 iunie la 9 iulie 2013 - Lazaros Konstantinidis: de la 27 mai la 14 iunie 2013 - Konstantinos Sionis : de la 17 mai la 14 iunie 2013 - Dimitrios Tsatsanidis : de la 20 mai până la 14 iunie 2013. 24. Curtea constată că, în conformitate cu art. 572 din Codul de procedură penală și cu art. 6 din Codul de procedură penală, instanța solicită respingerea cererii de neechitare a căilor de atac interne împotriva acestor reclamanți, în lipsa acestora din urmă. 25. Curtea nu consideră că trebuie să se pronunțe cu privire la această excepție, întrucât, la data la care a ajuns la concluzia că cererea este vădit nefondată față de acești reclamanți. Întradevăr, aceasta arată că reclamanții au fost reținuți la datele menționate mai sus (a se vedea punctul 23). Curtea nu ignoră constatările făcute de CPT cu privire la condițiile de detenție în secțiile de poliție și la recomandările adresate autorităților pentru îmbunătățirea situației. Cu toate acestea, ținând seama de problemele de suprapopulare care au loc în închisorile elene și în centrele de detenție pentru străini aflate pe cale de a fi expulzați, precum și de dificultățile de a plasa imediat inculpați sau străini în instituțiile menționate anterior, Curtea consideră că detenția lor în secțiile de poliție pentru perioade scurte de timp nu poate conduce automat la constatarea încălcării articolului 3 din Convenție ( Chazaryan și altele, cum ar fi Grecia, nr. 76951/12, 16 iulie 2015). Având în vedere situația generală din secția de poliție în cauză, așa cum se descrie la punctele 7-11 de mai sus, deficiențele denunțate de solicitanți și faptul că acestea au fost reținute în speță pe parcursul unor perioade cuprinse între 19 și 29 de zile, Curtea consideră că pragul de gravitate impus pentru ca deținerea să fie calificată drept tratament inuman sau degradant nu a fost atins. 26. În consecință, art. 3 din Convenție, în măsura în care se referă la reclamanții Georgios Asimoglou, Vasileios Frangoulis, Lazaros Konstantinidis, Konstantinos Sionis și Dimitrios Tsatsanidis, trebuie respins în conformitate cu art. 35 § 3 și 4 din Convenție. 27. În ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 13 din Convenție, Curtea amintește că această dispoziție a fost interpretată ca necesitând o acțiune în dreptul intern decât în cazul în care, în ceea ce privește obiecțiunile care pot fi considerate ca fiind reprobabile ... conform Convenției (a se vedea, printre altele, Boyle și Rice Regatul Unit, 21 iunie 1988, § 52, seria A n 131). 28. 3, Curtea consideră că instanțele nu au nici o obiecție (a se vedea, mutatis mutandis Passaris c. Grecia (dec.), nr. 5334/07, 24 septembrie 2009). 39 din Convenție în ceea ce privește reclamanții nr. 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 18 și 19 ; Spune că sumele alocate reclamanților nr. 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 18 și 19 vor fi plătite direct în contul bancar indicat de avocații lor Declare cererea inadmisibilă cu privire la obiecțiunile formulate în temeiul articolelor 3 și 13 din convenție, în ceea ce privește reclamanții nr. 4, 6, 10, 16 și 17. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 29 octombrie 2015. André Wampach Khanlar Hajiyev Modululr Adjunct Președinte Anexă Prenume Data nașterii: Data nașterii: Catalin-Nikolae CIOCAN 28/07/1984 România Theodoros AGGELIDIS 06/07/1955 Grecia Anastasios AMPELIDIS 20/05/1982 grecesc Georgios ASIMOGLOU 01/01/1957 grecesc Nasko ATANASOV 05/10/1986 bulgară Vasileios FRAGOULIS 12/05/1980 grecesc Lasha GOGUADZE 21/01/1988 Geographique Mirush JAKU 29/03/1989 albanez Chrisostomos KAMPERIS 16/10/1982 grecesc Lazaros KONSTANTINIDIS 17/08/1967 grecesc Kreshnik NDOU 22/10/1987 albanez Georgios PANIDIS 15/01/1959 grecesc Nikolaos PARIS 08/11/1961 grecesc Dimitrios RISTEMGLOU-RISTEM 17/12/1980 grecesc Grigorios SANTIKIDIS 15/08/1976 grecesc Konstantinos SIONIS 05/08/1976 grecesc Dimitrios TSANIDIS 1948 georgian Pavlos TSSAS 21/10/1980 kazakh Ahileas VOULGAROPOULOS 18/07/1982 grecesc