POVARNITSINA v. RUSSIA

Decizia nr. 44387/10 Anastasiya Fedorovna POVARNITSINA împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 8 decembrie 2015 în calitate de comitet compus din: Helen Keller, președinte, Johannes Silvis, Pere Pastor Vilanova, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 8 iunie 2010, Având în vedere prezentarea Guvernului din 13 iulie 2015, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Reclamantul, Anastasiya Fedorovna Povarnitsina, a fost un național rus, care s-a născut în 1923 și a trăit în Yekaterinburg. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că neexecuția unei hotărâri a Curții Constituționale și, în special, faptul că autoritățile ruse nu au introdus modificări legislative relevante, a împiedicat revizuirea cazului său civil în avantajul ei. Denumirea reclamantului a fost comunicată Guvernului, care a informat Curtea la 13 iulie 2015 că reclamantul a murit la 19 ianuarie 2012 și a solicitat să anuleze cazul în temeiul articolului 1 litera (c) din Convenție. Prin scrisoarea din 22 iulie 2015, trimisă prin post înregistrat la ultima adresă cunoscută a reclamantului, Registrul a solicitat ca posibilele moștenitori ale reclamantului să indice până la 1 septembrie 2015 dacă există o persoană care ar dori să continue procedura în locul reclamantului.

art. 37 § 1 lit. (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista cazurilor în care circumstanțele duc la concluzia că nimeni nu intenționează să urmeze cererea. Scrisoarea Registrului a revenit ca fiind neprevăzută. Niciun răspuns nu a fost primit de la moștenitorii reclamantului până la 1 septembrie 2015. În absența oricărui moștenitor sau rude apropiat care a exprimat dorința de a urmări o cerere (a se vedea Léger c. France (striking out) [GC], nr. 19324/02, § 44, 30 martie 2009). Curtea ia act de moartea reclamantului. Prin urmare, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Tribunalul nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului care necesită examinarea continuă a cazului (a se vedea un contrario Karner c. Austria , nr. 40016/98, §§ 24 28, CEDO 2003 IX), consideră oportună eliminarea cererii din lista sa de cazuri în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din Convenție.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă aplicarea din lista de cazuri. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 7 ianuarie 2016. Marialena Tsirli Helen Keller Președintele Adjunct Secretar

THIRD SECTION

DECISION Application no. 44387/10 Anastasiya Fedorovna POVARNITSINA against Russia The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 8 December 2015 as a Committee composed of: Helen Keller, President, Johannes Silvis, Pere Pastor Vilanova, judges, and Marialena Tsirli, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 8 June 2010, Having regard to the Government’s submission of 13 July 2015, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Ms Anastasiya Fedorovna Povarnitsina, was a Russian national, who was born in 1923 and lived in Yekaterinburg. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that the non-execution of a judgement of the Constitutional Court, and in particular, the Russian authorities’ failure to introduce relevant legislative amendments, prevented her civil case from being reviewed to her advantage. The applicant’s complaint was communicated to the Government, who informed the Court on 13 July 2015 that the applicant had died on 19 January 2012 and requested to strike out the case under Article 37 § 1 (c) of the Convention.

By letter dated 22 July 2015, sent by registered post at the applicant’s last known address, the Registry requested the applicant’s possible heirs to indicate by 1 September 2015 whether there was a person who would like to pursue the proceedings in the applicant’s stead. Their attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that no one intends to pursue the application. The Registry’s letter has returned as unclaimed.

No response has been received from the applicant’s heirs by 1 September 2015. THE LAW It has been the Court’s practice to strike applications out of the list of cases under Article 37 § 1 of the Convention in the absence of any heir or close relative who has expressed the wish to pursue an application (see Léger v. France (striking out) [GC], no. 19324/02, § 44, 30 March 2009). The Court takes note of the applicant’s death. The Court further observes that in the present case none of the applicant’s heirs or close family members have informed the Court of their wish to pursue the proceedings.

Therefore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , as the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights which require the continued examination of the case (see, a contrario , Karner v. Austria , no. 40016/98, §§ 24 ‑ 28, ECHR 2003 ‑ IX), it considers it appropriate to strike the application out of its list of cases under Article 37 § 1 (c) of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to strike the application out of its list of cases. Done in English and notified in writing on 7 January 2016. Marialena Tsirli Helen Keller Deputy Registrar President