- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 iunie 2017
- Stat pârât
- GRC
- Concluzia
- Affaire communiquée
Amaliio Ikotrofio Thileon împotriva Greciei
Traducere în română Auto
Comunicat la 30 iunie 2017 Prima secțiune Cerere nr. 41302/13 AMALIIO IKOTROFIO THILEON împotriva Greciei introdusă la 20 iunie 2013 Recurenta este o asociație nonprofit, care de la 1855 conducea un orfelinat în Atena. În 1856, a cumpărat un teren în centrul de daițe și a construit o biserică acolo. Potrivit reclamantei, ea era încă proprietară a acestei biserici, care servea exclusiv nevoilor religioase ale rezidenților din orfelinat și ale membrilor asociației. 1991, statutul acestei biserici a fost supus unui litigiu între reclamantă și arhiepiscopul depeat și al întregii Greciei. Prin actele din 25 iunie 1994 și 19 iunie 1995, arhiepiscopul a constatat că lacul a servit de treizeci și cinci de ani Prin hotărârea sa nr 3253/2004, Consiliul de Stat a anulat acțiunile arhiepiscopului.
Or, arhiepiscopia nu s-a conformat acestei hotărâri și a continuat să numească membrii Comitetului de gestionare. La 19 aprilie 2011, printr-un nou act la arhiepiscop îi desemnează pe membrii Comitetului de gestionare. Recurenta a introdus o acțiune în anulare și a avut un nou câștig de cauză prin hotărârea nr. 2229/2012 al Consiliului de Stat. Cu toate acestea, la 15 ianuarie 2013, arhiepiscopul a publicat un nou act pe această temă, pe care reclamanta l-a atacat în fața Consiliului de Stat. Din dosar reiese că această procedură este încă în curs de desfășurare în fața Înaltei Instanțe Administrative.
recurenta se plânge de o încălcare a articolului 13 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. Invocând art. 9 din Convenție, Comisia se plânge, de asemenea, că situația în litigiu a adus atingere libertății sale religioase și consideră că nu este posibil ca aceasta să-și îndeplinească obiectivele statutare și că membrii ei nu sunt liberi să-și manifeste religia. Potrivit recurentei, nu mai poate propune numirea unui preot pentru biserica în cauză, nu poate adapta programul oficiilor la nevoile specifice ale membrilor săi care sunt studente, nu poate numi corul de litieră, nu poate structura interiorul de lacună și nu poate ceda uzura bisericii pentru evenimente caritabile. Cererea ridică, de asemenea, o întrebare sub aspectul articolului 6 din Convenție (acces la o instanță), în ceea ce privește executarea hotărârilor Consiliului de Stat.
S-a încălcat dreptul reclamantei de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. din cauza situației în litigiu și, în special, a publicării actelor de către arhiepiscop în ceea ce privește gestionarea fondului în cauză, în pofida hotărârilor Consiliului de Stat pe această temă? Este situația în litigiu aduce atingere dreptului recurentei la o protecție judiciară efectivă a drepturilor sale cu caracter civil, în sensul articolelor 6 alineatul (1) și 13 din convenție?
Communiquée le 30 juin 2017
PREMIÈRE SECTION
Requête n o 41302/13
AMALIIO IKOTROFIO THILEON
contre la Grèce introduite le 20 juin 2013
OBJET DE L’AFFAIRE
La requérante est une association à but non lucratif qui dirige depuis 1855 un orphelinat à Athènes. En 1856, elle acheta un terrain dans le centre d’Athènes et y construisit une église. Selon la requérante, elle était toujours propriétaire de cette église, qui servait exclusivement les besoins religieux des résidents de l’orphelinat ainsi que des membres de l’association. Depuis 1991, le statut de cette église fut l’objet d’un litige entre la requérante et l’archevêque d’Athènes et de toute la Grèce. Par actes du 25 juin 1994 et 19 juin 1995, l’archevêque constata que l’église servait depuis trente-cinq ans le « culte public » et que son administration devait être attribuée à un Comité de gestion nommé par l’archidiocèse.
La requérante introduisit des recours en annulation devant le Conseil d’État contre ces actes. Par son arrêt n o 3253/2004, le Conseil d’État donna gain de cause à la requérante et annula les actes de l’archevêque. Or, l’archidiocèse ne se conforma pas à cet arrêt et continua de nommer les membres de la Comité de gestion. Le 19 avril 2011, par un nouvel acte l’archevêque désigna les membres de la Comité de gestion. La requérante introduisit un recours en annulation et eut de nouveau gain de cause par l’arrêt n o 2229/2012 du Conseil d’État. Toutefois, le 15 janvier 2013, l’archevêque publia un nouvel acte sur le sujet, que la requérante attaqua devant le Conseil d’État. Il ressort du dossier que cette procédure est encore pendante devant la haute juridiction administrative.
La requérante se plaint d’une violation de l’article 13 de la Convention et de l’article 1 du Protocole n o 1. Invoquant l’article 9 de la Convention, elle se plaint en outre que la situation litigieuse a porté atteinte à sa liberté religieuse. Elle estime qu’il ne lui est pas possible de remplir ses objectifs statutaires et que ses membres ne sont pas libres de manifester leur religion. Selon la requérante, elle ne peut plus proposer la nomination d’un prêtre pour l’église en cause, adapter le programme des offices aux besoins spécifiques de ses membres qui sont des étudiantes, nommer le chœur de l’église, structurer l’intérieur de l’église et céder l’usage de l’église pour des évènements caritatives.
La requête soulève également une question sous l’angle de l’article 6 de la Convention (accès à un tribunal), en ce qui concerne l’impossibilité d’exécution des arrêts du Conseil d’État.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Y a-t-il eu atteinte au droit de la requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1, à raison de la situation litigieuse et notamment de la publication des actes par l’archevêque concernant la gestion de l’église en cause malgré les arrêts du Conseil d’État sur le sujet ? 2. La situation litigieuse porte-t-elle atteinte au droit de la requérante à une protection judiciaire effective de ses droits de caractère civil, au sens des articles 6 § 1 et 13 de la Convention ?