AYHAN AND OTHERS v. TURKEY and 1 other application

Comunicat la 5 septembrie 2017 SECȚIUNE Cereri nr. 4536/06 și 53282/07 Mehmet Ali AYHAN și alții împotriva Turciei și Mehmet ÇİFTÇİ și alții împotriva Turciei depuse la 19 octombrie 2006 și, respectiv, 21 noiembrie 2007 DECLARAREA FACTELOR O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți și după cum au apărut din documentele depuse de ei, pot fi rezumate după cum urmează. La momentul evenimentelor care dau naștere cererii, reclamanții au fost condamnați la închisoare în închisoarea de tip Edirne F. Informații generale Pe 21 În iunie 2005, consiliul disciplinar al închisoarei Edirne F-Type a decis să intercepteze scrisorile trimise de o asociere către solicitanți din cauza faptului că conținutul lor includea propagandă pentru o organizație [illegală] și a menționat activități în sprijinul organizației [illegale] și al poporului într-un „rapid până la moarte”.

La 28 de ani Iunie 2005 judecătorul de executare al Edirne a respins recursul formulat de către reclamant, M. A. Altay, împotriva acestei decizii. La 18 iulie 2005, Curtea 2 Assize a susținut judecătorul de executare al deciziei Edirne. Septembrie 2005 F.A. Tamer, reprezentantul reclamanților, a scris reclamanților să le ceară să completeze și să semneze formularul de autoritate, atașat la scrisoarea, pentru a-l autoriza să depună în numele lor o cerere în favoarea Curții cu privire la decizia consiliului disciplinar de a intercepta scrisorile trimise de asociație. La 21 septembrie 2005, administrația închisorii de tip Edirne F a aplicat judecătorului de executare al Edirne cerând o decizie privind dacă trimiterea scrisorilor reclamanților.

La 25 octombrie 2005, judecătorul de executare al Edirne a hotărât că aceste scrisori nu ar trebui adresate reclamanților. Curtea a considerat că solicitarea F.A. Tamer de a avea semnătura reclamanților pe formularele de autoritate în scopul de a aduce o cerere în fața Curții nu a fost protejată de libertate profesională, ci a fost, în schimb, presată și a incitat reclamanții. La 29 noiembrie 2005, 2 Curtea Assize de Edirne a respins recursul depus de reclamanții M. A. Altay, M. Çiftçi și Z. Șahin și a susținut judecătorul executor al deciziei Edirne. 10. Între timp, la 23 noiembrie 2005, F.A. Tamer a scris Comitetului miniștrilor Consiliului Europei informand în cele din urmă că refuzul administrației penitenciare de tip Edirne F de a acorda prizonierilor literele impugnate a afectat capacitatea de a depune o cerere la Curte și a constituit o încălcare a Hotărâreaui european privind persoanele care participă la procedurile Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cererea nr. 53282/07 11. La 18 aprilie 2007 G. T. Güneș, reprezentantul reclamanților în prima cerere nr. 4536/06, a scris reclamanților M.A. Altay, M. Ali Ayhan, C. Kumanlı și M. Çiftçi, cerându-i să semneze formularele de autoritate, anexate la scrisoarea ei, pentru a completa cererea nr. 4536/06. 12. La cererea administrației închisorii de tip Edirne F, judecătorul de executare al Edirne a emis o hotărâre la 9 mai 2007 cu privire la aceste scrisori și a susținut că acestea nu ar trebui furnizate reclamanților din aceleași motive ca cele ale deciziei sale anterioare din data de 25 octombrie 2005. 13. La 1 iunie 2007, Curtea Edirne a respins recursul formulat de M.A. Altay și M. Çiftçi și au susținut judecătorul executor al hotărârii Edirne.

Evoluții după cererea nr. 4536/06 au fost depuse la Curte 14. G.T. Güneș a prezentat Curții formularele de autoritate, care au fost semnate de toate reclamantele, la 5 aprilie și, respectiv, 21 octombrie 2010, pentru a completa cererea nr. 4536/06. Legea internă relevantă 15. Legea relevantă privind interceptarea corespondenței către și de la deținuți de către administrațiile de închisoare poate fi găsită în hotărârea Sarıgül c. Turcia , nr. 28691/05 , § 27, 23 mai 2017. Legea internațională 16. art. 3 din Hotărârea European privind persoanele care participă la procedurile Curții Europene de Drepturi Omului citește după cum urmează: Părțile contractante respectă dreptul persoanelor menționate la art. 1 alineatul (1) din prezentul acord de a corespunde liber cu Comisia și Curtea.

În ceea ce privește persoanele deținute, exercitarea acestui drept implică în special că: în cazul în care corespondența lor este examinată de autoritățile competente, trimiterea și livrarea acesteia se efectuează cu toate acestea fără întârziere nejustificată și fără modificare; astfel de persoane nu sunt supuse măsurilor disciplinare sub nicio formă din cauza oricărei comunicări transmise prin canalele corespunzătoare Comisiei sau Curții; Aceste persoane au dreptul de a coresponde și de a consulta din audiere altor persoane, cu un avocat calificat să apară în fața instanțelor țării în care sunt reținute în ceea ce privește o cerere adresată Comisiei sau orice procedură care rezultă din aceasta.

În aplicarea alineatele anterioare, nu trebuie să existe nici o interferență de către o autoritate publică, cu excepția celor în conformitate cu legea și este necesară într-o societate democratică în interesul securității naționale, pentru detectarea sau urmărirea unei infracțiuni penale sau pentru protecția sănătății. 1 și 13 din Convenție, precum și reclamanții din a doua cerere, care invocă art. 6 § 1, 8 și 13 din Convenție, se plâng că autoritățile interne au interceptat corespondența cu reprezentantul lor cu privire la cererile lor prospective și în suspensie în fața Curții.

Hotărârile autorităților interne de a intercepta scrisorile și încuierile lor care au fost trimise reclamanților de către reprezentanții acestora în ceea ce privește cererile lor prospective și în așteptare în fața Curții împiedică exercitarea efectivă a dreptului de cerere individuală, garantat de art. 34 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis Shtukaturov c. Rusia , nr. 44009/05 , § 147, 27 martie 2008; Trosin v. Ucraina , nr. 39758/05 , §§ 54-56, 23 februarie 2012; Yefimenko c. Rusia , nr. 152/04 , § 163-165, 12 februarie 2013; și Kopanitsyn c. Rusia , nr. 43231/04 , §§ 42-44, 12 martie 2015)? Apendicele nr. Cerere nr. Lodgedd pe data reședinței reclamantului 4536/06 23/11/2005 Mehmet Aytunç ALTAY 20/03/1951 Edirne Mehmet Ali AYHAN 01/01/1961 Edirne Cengiz KUMANLI 03/08/1959 Edirne Mehmet ÇİFTÇİ 01/10/1952 Edirne Zeki ȘAHİN 09/04/1963 Edirne 53282/07 21/11/2007 Mehmet ÇİFTÇİ 01/10/1952 Edirne Mehmet Aytunç ALTAY 20/03/1951 Edirne Mehmet Ali AYHAN 01/01/1961 Edirne Cengiz KUMANLI 03/08/1959 Edirne

Communicated on 5 September 2017

SECOND SECTION

Applications nos. 4536/06 and 53282/07 Mehmet Ali AYHAN and others against Turkey and Mehmet ÇİFTÇİ and Others against Turkey lodged on 19 October 2006 and 21 November 2007 respectively

STATEMENT OF FACTS

A list of the applicants is set out in the appendix. A. The circumstances of the case

QUESTION TO THE PARTIES

Did the decisions of the domestic authorities to intercept the letters and their enclosures which were sent to the applicants by their representatives concerning their prospective and pending applications before the Court hinder the effective exercise of the right of individual application, guaranteed by Article 34 of the Convention (see, mutatis mutandis , Shtukaturov v. Russia , no. 44009/05, § 147, 27 March 2008; Trosin v. Ukraine , no. 39758/05, §§ 54-56, 23 February 2012; Yefimenko v. Russia , no. 152/04, § 163-165, 12 February 2013; and Kopanitsyn v. Russia , no. 43231/04, §§ 42-44, 12 March 2015)? Appendix No. Application no. Lodged on Applicant’s name date of birth place of residence 4536/06 23/11/2005 Mehmet Aytunç ALTAY 20/03/1951 Edirne Mehmet Ali AYHAN 01/01/1961 Edirne Cengiz KUMANLI 03/08/1959 Edirne Mehmet ÇİFTÇİ 01/10/1952 Edirne Zeki ȘAHİN 09/04/1963 Edirne 53282/07 21/11/2007 Mehmet ÇİFTÇİ 01/10/1952 Edirne Mehmet Aytunç ALTAY 20/03/1951 Edirne Mehmet Ali AYHAN 01/01/1961 Edirne Cengiz KUMANLI 03/08/1959 Edirne