CASE OF MAGYAR KÉTFARKÚ KUTYA PÁRT v. HUNGARY

RESPONDENT

HUN

HOTĂRÂRE

23.01.2018

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 10 - Freedom of expression-{general} (Article 10-1 - Freedom of expression;Freedom to impart information;Freedom to receive information);Pecuniary damage - award (Article 41 - Pecuniary damage;Just satisfaction)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF MAGYAR KÉTFARKÚ KUTYA PÁRT v. HUNGARY (CtEDO, 2018)

HUDOC · oficial

Partidul politic reclamant are sediul în Budapesta. La 2 octombrie 2016 a avut loc în Ungaria un referendum privind planul de relocare a migranților al Uniunii Europene. Referendul a fost inițiat de Guvern și a pus următoarea întrebare: „Vreți ca Uniunea Europeană să aibă dreptul de a ordona soluționarea obligatorie a cetățenilor neungari în Ungaria fără consimțământul Parlamentului?” 7. În cursul campaniei, mai multe partide de opoziție au solicitat alegătorilor să boicoteze referendumul sau să voteze voturi invalide care nu ar conta în ultimul număr, dar ar putea fi totuși interpretate ca respingând ideea referendumului. La 29 septembrie 2016, partidul politic reclamant a pus la dispoziția alegătorilor o cerere de telefonie mobilă („app-un vot nevalid”) în cazul în care ei ar putea încărca, și să împărtășească cu publicul, fotografii luate din voturile lor. Acesta a permis, de asemenea, alegătorilor să facă comentarii cu privire la motivele pentru care își exprimă votul. Postarea şi împărţirea fotografiilor au fost anonim. Cererea a fost raportată în jurnale online majore. La 29 septembrie 2016, o persoană privată a depus o plângere la Comisia Alegerilor Naționale (Nemzeti Választási Bizottság) cu privire la cerere. În hotărârea din 30 septembrie 2016, Comisia Electorală Națională a constatat că cererea a încălcat principiile echității alegerilor, secretul de vot și exercitarea corectă a drepturilor (rendeltetésszerש joggyakorlás) și a ordonat organizației solicitante să se abțină de încălcări suplimentare ale articolului 2 alineatul (1) litera (a) și (e) din Legea nr. XXXVI din 2013 privind procedura electorală și art. 2 alineatul (1) din Legea fundamentală. În baza unei rezoluții anterioare emise în 2014, a susținut că alegătorii nu puteau considera actele de vot proprii [proprietate] și, prin urmare, nu puteau să-i scoată din standurile de vot și să nu facă o fotografie a acestora. Acesta a susținut că luarea de fotografii de buletin de vot ar putea duce la fraudă electorală. În plus, deși principiul secretului nu a creat nicio obligație de partea alegătorilor, aceasta nu le-a permis să își abuzeze situația, ținând cont de faptul că secretul de vot nu poate fi menținut decât cu cooperarea lor. Comisia a concluzionat că aplicația telefonică a fost capabilă să discrediteze activitatea organismelor electorale și a sistemelor de calificare în ochii publicului. 10. Reclamantul a solicitat o revizuire judiciară a acestei decizii înainte de Kúria. 11. Prin hotărârea din 10 octombrie 2016, Kúria a susținut decizia Comisiei privind constatările sale privind încălcarea principiului exercitării corecte a drepturilor. Kúria a susținut că scopul voturilor a fost să permită alegătorilor să își exprime opinia cu privire la întrebarea referendumului și că luarea de fotografii de voturi și, ulterior, publicarea lor nu a fost în conformitate cu acest scop. Interzicerea fotografiilor și a publicării nu a încălcat libertatea de exprimare a alegătorilor, deoarece au fost liberi să își exprime opinia prin votarea lor și să împărtășească cu alții modul în care au votat. Kúria a anulat restul deciziei Comisiei privind încălcarea secretului procesului electoral și despre descreditarea lucrărilor organismelor electorale. Acesta a constatat că nu există reglementare care să interzică alegătorii să facă fotografii ale buletinului de vot în cabinele alegătorilor şi că identitatea lor nu ar fi putut fi dezvăluită prin cererea de telefonie mobilă. 12. Între timp, la 3 octombrie 2016 aceeași persoană privată a depus o nouă plângere la Comisia Electorală Națională, având în vedere faptul că partidul politic reclamant a activat „app-un vot nu-valid” la 2 octombrie, ziua referendumului. Reclamantul a susținut că prin exploatarea cererii de telefonie mobilă și prin încurajarea alegătorilor să facă uz de ea, partidul politic reclamant a încălcat principiile care reglementează credința și exercitarea adecvată a drepturilor, precum și principiile echitației și secretului alegerilor. 13. Într-o decizie din 7 octombrie 2016, Comisia Electorală Naţională a reiterat concluzia anterioară că luarea de fotografii de buletinuri de vot a încălcat principiul secretului voturilor, echitatea alegerilor şi buna exercitare a drepturilor şi a amendat partidul politic 832.500 de forints maghiari (HUF – aproximativ 2.700 euro (EUR)). Comisia și-a completat raționarea anterioară, menționând că cererea de telefonie mobilă care solicită alegătorilor să voteze un vot invalid ar fi putut influența alegătorii și ar fi constituit astfel campanie ilegală. 14. Partidul politic reclamant a solicitat, de asemenea, o revizuire judiciară a acestei decizii. 15. Prin decizia din 18 octombrie 2016, Kúria a susținut decizia Comisiei privind constatarea unei încălcări a principiului exercitării corecte a drepturilor. Acesta a explicat că scopul buletinului de vot a fost ca alegătorii să își exprime opinia cu privire la întrebarea referendumului, iar orice altă utilizare a acestora a constituit o încălcare a principiului exercitării corecte a drepturilor. Kúria a anulat restul deciziei Comisiei cu privire la o încălcare a secretului de echitate și vot și a principiului exercițiului credibil al drepturilor. Acesta a reiterat concluzia anterioară că identitatea alegătorilor individuali nu a fost dezvăluită și a subliniat faptul că comportamentul partidului politic candidat nu a avut niciun impact asupra echității referendumului. Acesta a redus amenda la 100 000 HUF (aproximativ 330). 16. Organizația solicitantă a depus o plângere constituțională împotriva deciziilor de la 10 și 18 octombrie 2016. În ambele plângeri, reclamantul a solicitat Curții Constituționale să „stabilească că decizia Kúria și-a încălcat dreptul recunoscut la articolul IX alineatul (1) din Legea fundamentală”. Acesta a susținut că „în temeiul articolului 27 din Legea privind Curtea Constituțională, o organizație interesată personal de o decizie judiciară neconstituțională, după ce a epuizat toate celelalte măsuri de remediere, poate depune o plângere în favoarea Curții Constituționale dacă decizia privind meritele încalcă dreptul său garantat de Constituție. Decizia Kúria a declarat comportamentul reclamantului ilegal și l-a obligat să plătească o amendă, a fost reclamantul care a depus petiția de reexaminare la Kúria, astfel că a fost în mod individual îngrijorat în acest caz ... prin punerea la dispoziție a cererii de telefonie mobilă reclamantul a reacționat la răspândirea comunicațiilor de presă socială. Cetățenii împărtășesc în mod regulat evenimente, gânduri și opinii pe site-urile internet prin fotografii luate cu telefoanele mobile. În contextul alegerilor, acest lucru a dus la faptul că în întreaga lume, alegătorii fac fotografii ale buletinului lor de vot şi le împărtăşesc prin mass-media socială. Prin dezvoltarea cererii de telefonie mobilă reclamantul a dorit să permită alegătorilor să împărtășească fotografiile de buletin de vot (sau în cazul celor care au absent din fotografii de referendum ale activităților întreprinse în loc de a vota) și altor mesaje într-un mod anonim și să își exercite dreptul la libertate de exprimare într-un mod în care conținutul votului nu ar putea fi legat de votant. ...În opinia reclamantului, decizia impugnată, interpretarea sa juridică și consecințele aplicate de Kúria încalcă dreptul său în temeiul articolului IX alineatul (1) din Legea fundamentală. Conducerea alegătorilor care fac fotografii ale buletinului de vot și le împărtășesc cu alții este o exprimare a opiniei în materie publică și constituie o conduită care intră sub libertatea de exprimare a avizelor și, în special, aspectul cel mai protejat al acesteia, o discuție cu privire la aspectele de interes public. Astfel, activitatea reclamantului, oferind un forum pentru alegătorii să exprime un aviz este, de asemenea, protejată de articolul IX alineatul (1) din Legea Fundamentală...În avizul reclamantului, decizia Kúria, prin invocarea dreptului alegătorilor la libertate de expresie, restricţionat de fapt, comportamentul propriu al reclamantului de a exercita dreptul la libertate de exprimare fără nici un motiv constituţional.” Reclamantul a susţinut, de asemenea, că, după cum a stabilit Kúria, cererea de telefonie mobilă nu a încălcat secretul şi echitatea procedurii de vot şi că nu a fost în măsură să facă acest lucru, întrucât conţinutul actelor de vot nu poate fi legat de alegători. Astfel, a susținut că aceste obiective nu ar putea servi drept bază legitimă pentru restricționarea dreptului la libertate de exprimare. În orice caz, chiar dacă cererea ar fi putut încălca secretul votului, interzicerea cererii a fost disproporţionată. 17. Curtea Constituțională a declarat reclamațiile inadmisibile la 24 octombrie 2016, cu un raționament identic, având în vedere că cauzele nu se referă la dreptul organizației reclamante la libertate de exprimare. Acesta a reiterat concluzia Kúria că, deși cazul legat de libertatea de exprimare a alegătorilor, acest lucru nu a fost încălcat de decizia Comisiei Electorale, care a constatat doar că metoda utilizată – adică încărcarea fotografiilor către o aplicație mobilă – nu a fost în conformitate cu obligația de a exercita drepturile de vot în conformitate cu scopul lor. În opinia Curții Constituționale, partidul politic reclamant a oferit doar un forum pentru ca alegătorii să împărtășească fotografii ale buletinului de vot sau intenția lor de a se abține de la vot, aceasta nu a exprimat în sine un aviz. Deoarece partidul politic reclamant nu s-a plângut decât de restricția dreptului alegătorilor la libertatea de exprimare, aceasta nu s-a preocupat personal de decizia Kúria.

The applicant political party has its registered seat in Budapest. 6. On 2 October 2016 a referendum related to the European Union’s migrant relocation plan was held in Hungary. The referendum was initiated by the Government and posed the following question: “Do you want the European Union to be entitled to order the mandatory settlement of non-Hungarian citizens in Hungary without Parliament’s consent?” 7. In the course of the campaign several opposition parties called on voters to boycott the referendum or to cast invalid ballots that would not count in the final tally but could still be interpreted as rejecting the idea of the referendum. On 29 September 2016 the applicant political party made available a mobile telephone application to voters (“the cast-an-invalid-vote app”) where they could upload, and share with the public, photographs taken of their ballots. It also enabled voters to comment on the reasons for how they cast their ballot. The posting and sharing of photographs were anonymous. The application was reported in major online journals. 8. On 29 September 2016 a private individual lodged a complaint with the National Election Commission (Nemzeti Választási Bizottság) about the application. 9. In a decision of 30 September 2016 the National Election Commission found that the application infringed the principles of fairness of elections, voting secrecy, and the proper exercise of rights (rendeltetésszerű joggyakorlás), and ordered the applicant organisation to refrain from further breaches of section 2(1)(a) and (e) of Act no. XXXVI of 2013 on Electoral Procedure and Article 2(1) of the Fundamental Law. Relying on a previous resolution issued in 2014, it held that voters could not treat ballot papers as their own [property], and therefore could neither take them out of the voting booths nor take a photograph of them. It held that taking photographs of ballot papers could lead to electoral fraud. Furthermore, although the principle of secrecy did not create any obligation on the voters’ side, it nevertheless did not entitle them to abuse their situation, bearing in mind that voting secrecy could only be maintained with their cooperation. The Commission concluded that the phone application was capable of discrediting the work of election bodies and tallying systems in the eyes of the public. 10. The applicant sought judicial review of this decision before the Kúria. 11. By a judgment of 10 October 2016 the Kúria upheld the Commission’s decision as to its finding regarding the infringement of the principle of the proper exercise of rights. The Kúria held that the purpose of the ballots had been to enable voters to express their opinion on the referendum question, and that taking photographs of ballots and subsequently publishing them had not been in line with this purpose. A ban on photographs and on publication had not infringed voters’ freedom of expression, since they had been free to express their opinions by casting their ballots and to share with others how they had voted. The Kúria overturned the remainder of the Commission’s decision on the infringement of the secrecy of the electoral process and on the discrediting of the work of the electoral bodies. It found that there was no regulation prohibiting voters from taking photographs of their ballot papers in the voters’ booths and that their identity could not have been revealed through the mobile telephone application. 12. Meanwhile, on 3 October 2016 the same private individual lodged a new complaint with the National Election Commission, in the light of the fact that the applicant political party had activated the “cast-an-invalid-vote app” on 2 October, the day of the referendum. The complainant maintained that by operating the mobile telephone application and by encouraging voters to make use of it, the applicant political party had infringed the principles governing the bona fide and proper exercise of rights, and also the principles of fairness and secrecy of elections. 13. In a decision of 7 October 2016 the National Election Commission reiterated its previous finding that taking photographs of ballot papers had infringed the principle of the secrecy of voters’ ballots, the fairness of elections, and the proper exercise of rights, and fined the political party 832,500 Hungarian forints (HUF – approximately 2,700 euros (EUR)). The Commission supplemented its previous reasoning by noting that the mobile telephone application calling on voters to cast an invalid ballot could have influenced voters and had thus constituted unlawful campaigning. 14. The applicant political party sought judicial review of this decision as well. 15. By a decision of 18 October 2016 the Kúria upheld the Commission’s decision as to the finding of an infringement of the principle of the proper exercise of rights. It explained that the purpose of the ballot papers had been for voters to express their opinion on the referendum question, and any other use of them had constituted a violation of the principle of the proper exercise of rights. The Kúria overturned the remainder of the Commission’s decision as to a violation of the fairness and voting secrecy and the principle of the bona fide exercise of rights. It reiterated its previous finding that the identity of the individual voters had not been revealed, and emphasised that the conduct of the applicant political party had had no impact on the fairness of the referendum. It reduced the fine to HUF 100,000 (approximately EUR 330). 16. The applicant organisation lodged a constitutional complaint against the decisions of both 10 and 18 October 2016. In both complaints the applicant requested the Constitutional Court to “establish that the Kúria’s decision infringed its right recognised in Article IX (1) of the Fundamental Law”. It argued that “under Article 27 of the Act on the Constitutional Court an organisation personally concerned by an unconstitutional judicial decision, after having exhausted all other remedies, may lodge a complaint with the Constitutional Court if the decision on the merits infringed its right ensured by the Constitution. The decision of the Kúria declared the applicant’s conduct unlawful and obliged it to pay a fine, it was the applicant who lodged the petition for review with the Kúria, thus it was individually concerned in the present case...By making the mobile phone application available the applicant reacted to the spreading of social media communication. Citizens regularly share events, thoughts and opinions on internet websites through photos taken with their mobile phones. In the context of elections, this led to the fact that all over the world, voters take photos of their ballot papers and share it through social media. By developing the mobile phone application the applicant wanted to enable voters to share photos of ballot papers (or in case of those who absented from the referendum photos of the activities undertaken instead of voting) and other messages in an anonymous way and exercise their right to freedom of expression in a way that the content of the vote could not be linked to the voter. ...In the applicant’s view the impugned decision, its legal interpretation and the consequences applied by the Kúria infringe its right under Article IX (1) of the Fundamental Law. The conduct of voters taking photos of ballot papers and sharing it with others is an expression of an opinion in public matters and constitutes a conduct falling under the freedom of expression of opinions, and in particular, the most protected aspect of it, a discussion on matters of public interest. Thus, the applicant’s activity, providing a forum for voters to express an opinion is also protected by the Article IX (1) of the Fundamental Law...In the applicant’s opinion, the decision of the the Kúria, by invoking voters’ right to freedom of expression, restrained in fact, the applicant’s own conduct of exercising its right to freedom of expression without any constitutional reason.” The applicant further submitted that, as established by the Kúria, the mobile phone application had not infringed the secrecy and fairness of the voting procedure and it had also not been capable of doing so, since the content of the ballot papers could not be linked to the voters. Thus, it argued that these aims could not serve as a legitimate basis for restricting the right to freedom of expression. In any event, even if the application could have infringed the secrecy of voting, the ban on the application had been disproportionate. 17. The Constitutional Court declared the complaints inadmissible on 24 October 2016, with identical reasoning, on the grounds that the cases did not concern the applicant organisation’s right to freedom of expression. It reiterated the Kúria’s finding that although the case related to the freedom of expression of voters, this had not been infringed by the decision of the Election Commission, which had only found that the method used – that is to say uploading photographs to a mobile application – had not been in compliance with the obligation to exercise voting rights in accordance with their purpose. In the Constitutional Court’s view the applicant political party had merely provided a forum for voters to share photographs of their ballot papers or their intention to abstain from voting, it had did not itself expressed an opinion. Since the applicant political party had only complained about the restriction of voters’ right to freedom of expression, it had not been personally concerned by the decision of the Kúria.

§ Cauze similare