CtEDO 24.01.2018 Auto

DOKOS ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
24.01.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DOKOS ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

Comunicat la 24 ianuarie 2018 Prima secțiune Cerere nr. 56202/12 Eleftherios DOKOS și altele împotriva Greciei introduse la 24 august 2012 EXPOSAT DEFICIENȚĂ Lista părților reclamante figurează în anexă. Acestea sunt reprezentate de domnul I. Spiliopoulos, avocat în Atena. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt stomatologi din cadrul Sistemului Național de Sănătate (Εθνικό Σ La 30 septembrie 1998, aceștia au desfășurat mai multe gărzi în conformitate cu programele lunare stabilite de conducerea spitalului, sub rezerva îndeplinirii condițiilor privind numărul acesteia, astfel cum se prevede la art. 7 din Legea nr. 2606/1998. Pentru aceste gărzi, reclamanții trebuiau să primească primele stabilite printr-o decizie a miniștrilor sănătății și economiei din 17 februarie 1998. Cu toate acestea, ca urmare a unei decizii luate la 26 octombrie 1998 de către aceiași miniștri și de stabilire a creditelor destinate primelor de gardă efectuate în spitalul din 1999, precum și a unei decizii a ministrului sănătății din 11 noiembrie 1998 privind remunerația medicilor pentru primele nouă luni de □ spitalul a plătit primele de gardă în conformitate cu aceste decizii. La 31 martie 1999, reclamanții au sesizat instanța administrativă cu privire la o acțiune prin care contestau metoda de calculare a primelor lor de custodie. La 31 octombrie 2000, instanța administrativă a demisionat reclamanții. La 17 aprilie 2002, instanța administrativă a respins recursul introdus de reclamanți împotriva hotărârii menționate anterior. 2606/1998 stabilise un plafon pentru primele de gardă ale medicilor care nu puteau depăși tratamentul de bază și desemnaseră noi organe pentru a se pronunța în această privință, ea a considerat că noua reglementare era conformă cu Constituția, iar primele reclamanților erau plătite legal în conformitate cu dispozițiile legii menționate anterior. Curtea Administrativă de Apel a hotărât, de asemenea, că decizia miniștrilor sănătății și ai economiei din 26 octombrie 1998, care stabilise primele pentru 1999 în conformitate cu art. 7 alineatul (7) din Legea nr. 2606/1998, care a avut un efect retroactiv, nu a fost inîndeplinit pentru anul 1998 și nu a făcut ilegal plata primelor pentru 1998. În cele din urmă, aceasta a precizat că plata primelor conform metodei : Această dispoziție nu îl afecta pe legislator să limiteze valoarea și modul de calcul al primelor pe care le aveau lucrătorii pentru ore suplimentare de lucru, în cazul în care dreptul lor în această privință nu era limitat la un nivel atât de scăzut. La 21 aprilie 2003, reclamanții s-au ocupat de casarea în fața Consiliului de Stat. Pe baza hotărârii nr. 827/2010, pronunțat de Consiliul de Stat în sesiune plenară, susțineau că Legea nr. 2606/1998, în special art. 7 alin. (8) din aceasta, era neconstituțională. La data inițială stabilită la 10 mai 2004 a fost amânată, la inițiativa Consiliului de Stat, la următoarele date: 17 ianuarie, 23 mai și 7 noiembrie 2005, 13 martie, 18 septembrie și 27 noiembrie 2006, 30 aprilie și 12 noiembrie 2007, 4 februarie, 23 iunie și 17 noiembrie 2008, 9 februarie și 19 octombrie 2009, 1 februarie, 10 mai și 4 octombrie 2010, 21 martie și 14 noiembrie 2011, data la care aceasta a avut loc, L 827/2010 al formării sale plenare. În primul rând, Consiliul de Stat a declarat inadmisibil recursul, atât timp cât acesta a fost introdus de reclamanta a cincea pe motiv că pretențiile sale erau inferioare limitei de 2 000 000 de drahmes prevăzută pentru a sesiza Consiliul de Stat (art. 53 din Decretul nr. 18/1989). Ulterior, Consiliul de Stat a declarat că legea nr. 2606/1998, pe de o parte, creștea remunerarea medicilor și, pe de altă parte, instituia un nou sistem de pază bazat pe aprobarea programului de pază pentru anul următor, în limitele creditelor pentru fiecare spital. Această aprobare avea loc în ultimul trimestru al fiecărui an. Pe de altă parte, legea nu prevedea remunerațiile pentru gărzile efectuate între 1 ianuarie și 30 septembrie 1998. Gărzile efectuate în această perioadă și pentru care prime fuseseră plătite în avans, nu erau acoperite de dispozițiile noii legi și nu putea fi plătită nicio primă suplimentară. Această reglementare, combinată cu creșterea generală a remunerației medicilor, precum și cu faptul că primele deja plătite pentru acești gardieni nu erau arbitrare și nu erau semnificativ inferioare primelor percepute de aceștia în temeiul noii legi, nu era contrară Constituției. Pe baza acestor considerente, Consiliul de Stat a afirmat că instanța administrativă a recursului a considerat pe bună dreptate că plata primelor de paza ale reclamanților era legală. Dreptul și practica internă relevantă Articolele relevante din Constituție dispun de art. 4 Elenele sunt egale în fața legii. art. 104 alineatul (2) Alocațiile sau orice fel de remunerație suplimentară a funcționarilor (...) nu pot depăși întregul lor tratament lunar de bază. La art. 7 alin. (7) și (8) din Legea nr. 2606/1998, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, prevede că 7. În cursul ultimului trimestru al fiecărui an, consiliul de administrație al sistemului regional de sănătate și de prevenire formulează o propunere globală pentru spitalele aflate sub jurisdicția acestui Sistem Regional în atenția Ministerului Sănătății, astfel încât acesta să aprobe programul de îngrijire a medicilor pentru anul următor. miniștrii sănătății și ai economiei aprobă, printr-o decizie comună, programul gărzilor în limitele creditelor disponibile (...) (8) În nici un caz nu se poate depăși salariul de bază lunar, fără a include alocațiile familiale și alocațiile medicale și primele de concediu anual. Totalul salariului de bază și al remunerațiilor suplimentare lunare nu poate depăși salariul lunar perceput de un membru al Curții de Casație cu o experiență profesională de 29 de ani, fără a include alocațiile familiale. Orice depășire a acestui tratament se reduce la primele de pază. Prin hotărârea nr. 827/2010 a fost pronunțată la 5 martie 2010, Consiliul de Stat din cadrul sesiunii plenare a considerat că art. 7 alineatul (8) din Legea nr. 2606/1998 era neconstituțional, deoarece contrar principiului egalității. Consiliul de Stat a subliniat că art. 7 alineatul (8) din Legea nr. 2606/1998 a stabilit pentru prima dată o limită maximă a remunerației medicilor, inclusiv prime pentru orele suplimentare. Cu toate acestea, acest articol nu a stabilit nicio limită privind numărul total de gărzi pe care medicii din Sistemul Național de Sănătate ar putea să le efectueze. Acest articol era contrar principiului egalității, garantat prin art. 4 din Constituție, deoarece introducea o distincție nefavorabilă nejustificată în detrimentul medicilor Sistemului Național de Sănătate care erau obligați, în temeiul articolului 88 alineatul (1) din Legea nr. 2071/1992, de a efectua gărzi ale căror prime erau mai mari decât salariul lunar de bază, deoarece acești medici ar primi prime de o sumă egală cu cea percepută de medici care ar fi efectuat un număr mai mic de gărzi și pentru care primele nu ar fi depășit limita menționată anterior. Consiliul de Stat va reiniția această poziție în hotărârea sa nr. 2801/2011. GRIEFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii în fața instanțelor administrative, în special în fața Consiliului de Stat. Invocând art. 6 alineatul (1) coroborat cu art. 14 din convenție, reclamanții se plâng de faptul că nu urmează, în cazul lor, jurisprudența consacrată de formarea plenară în Hotărârea 827/2010, Consiliul de Stat a încălcat principiul securității juridice și a introdus o diferență de tratament în raport cu cazurile medicilor judecați anterior și care aveau același temei juridic și de fapt. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng că, în urma hotărârii Consiliului de Stat, aceștia nu au fost plătiți pentru un număr mare de gărzi pe care le-au efectuat. Întrebări cu privire la părți Durata procedurii urmate în speță și în ceea ce privește reclamanții Dokos, Avouzouklidou, Bermberidis, Dimitriou și Sakellariou era compatibilă cu condiția hotărârii într-un termen rezonabil 1 din Convenție, ținând cont în special de jurisprudența pretinsă contradictorie a Consiliului de Stat în această privință Reclamanții menționați anterior au fost victime ale unei discriminări contrare art. 14 din Convenție, coroborată cu art. 1 din Protocolul 1, în măsura în care Consiliul de Stat a recunoscut că legea nr. 2606/1998, în calitate de lege neconstituțională, nu se aplică altor medici care au efectuat străjerii în alte spitale decât cel în care lucrau reclamanții Anexă Eleftherios DOKOS este un resortisant grec născut în 1952, rezident la Atena Melpomeni AVOUZOUKLIDOU este un resortisant grec născut în 1959, rezident la Atena. Dimitrios Bermberidis este un resortisant grec născut în 1946, rezident în Megara Ekaterini DIMITRIOU, cetățean grec născut în 1965, rezident în Atena Timotheos SAKELLARIOU, cetățean grec născut în 1941 și rezident în Atena.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2018-12-18
0,97
DOKOS ET AUTRES c. GRÈCE
les requérants devaient percevoir les primes fixées par une décision des ministres de la Santé et de l’Économie du 17 février 1998. Toutefois, suite à une décision prise le 26 octobre 1998 par ces mêmes ministres et fixant les crédits desti
CtEDO 2009-03-12
0,94
AFFAIRE NIKITAKI ET AUTRES c. GRECE
élégués de son agent, MM. M. Apessos, conseiller auprès du Conseil juridique de l’Etat et I. Bakopoulos, auditeur auprès du Conseil juridique de l’Etat. 3. Le 12 février 2008, la présidente de la première section a décidé de communiquer la
CtEDO 2011-02-03
0,94
AFFAIRE ILIOPOULOS ET AUTRES c. GRÈCE
de la procédure) et 13 de la Convention au Gouvernement. En application du Protocole n o 14, la requête a été attribuée à un Comité. EN FAIT I. LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 4. Les requérants font partie du Système national de santé (Εθνικό
CtEDO 2009-08-27
0,94
VASILIOU ET AUTRES c. GRECE
été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 6 mai 1998, les requérantes saisirent le tribunal administratif d’Athènes d’une demande tendant à la condamnation de l’hôpital à leur verser une prime sur le salaire de chacune,
CtEDO 2009-08-27
0,94
PAPANASTASIOU ET AUTRES c. GRECE
, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 6 mai 1998, les requérantes saisirent le tribunal administratif d’Athènes d’une demande tendant à la condamnation de l’hôpital à leur verser une prime sur le s
Sursă