Decizie nr. 108 din 11.06.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituționalității articolului I alineatele (1), (2), (4), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12) și (13) din Legea nr. 51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl primar Iacob Guja, în baza hotărârii Consiliului local din satul Șestaci, raionul Șoldănești, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 lit. i) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională. A. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 9 Principiile fundamentale privind proprietatea „(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale. (2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului. (3) Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sunt factorii de bază ai economiei." Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială." Articolul 46 Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. (3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii. (5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. (6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat." Articolul 54 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. (2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Prevederile relevante ale Legii nr. 51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale sunt următoarele: Art. I. - (1) Prin derogare de la prevederile art.27 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), prezenta lege stabilește procedura de radiere a gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive din Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) şi din Registrul fiscal de stat. (2) Prin gospodărie ţărănească (de fermier) inactivă se înţelege gospodăria ţărănească (de fermier) care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) este înregistrată până la 31 decembrie 2018; b) pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019-1 mai 2022 nu a efectuat operaţiuni pe niciun cont bancar şi/sau de plată; c) pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019-1 mai 2022 nu a deţinut echipamente de casă şi de control cu memorie fiscală; d) nu este fondatoare a unei persoane juridice; e) nu este înregistrată în calitate de subiect al impunerii cu TVA; f) nu înregistrează restanţe la bugetul de stat/local la situaţia de la 1 mai 2022; g) pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019-1 mai 2022 nu a beneficiat de sprijin financiar din mijloacele Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. (3) Nu cad sub incidenţa prezentei legi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) implicate în săvârşirea infracţiunilor economice specificate la art.244 şi 244 1 din Codul penal nr.985/2002 şi/sau a altor infracţiuni economice care au ca obiect activitatea de întreprinzător. (4) În termen de două luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Serviciul Fiscal de Stat va identifica gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care întrunesc condiţiile stabilite la alin.(2) şi va prezenta Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne lista gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) inactive în vederea pronunţării asupra acestora. (5) În termen de 10 zile lucrătoare de la recepţionarea informaţiei prevăzute la alin.(4), Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură va prezenta Serviciului Fiscal de Stat lista gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care, pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019-1 mai 2022, nu au beneficiat de sprijin financiar din mijloacele Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat lista gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) implicate în săvârşirea infracţiunilor economice specificate la art.244 şi 2441 din Codul penal nr.985/2002 şi/sau a altor infracţiuni economice care au ca obiect activitatea de întreprinzător. (6) După recepţionarea informaţiei prevăzute la alin.(5), Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 10 zile lucrătoare, va prezenta primăriei care a înregistrat gospodăria ţărănească (de fermier) lista gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) inactive pentru adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere a gospodăriei inactive din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). (7) Primăria va informa fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), conform listei stabilite, despre iniţierea procedurii de radiere, inclusiv prin afişarea listelor în locurile publice, pe panourile informative etc. (8) În termen de 10 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), primăria va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a primăriei sau, în lipsa acesteia, pe panoul informativ al primăriei un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Avizul va conţine date cu privire la modalitatea şi termenele de depunere a cererilor privind stoparea procedurii de radiere, de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care urmează a fi radiate, şi de înaintare a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, de asemenea va conţine adresa la care acestea pot fi depuse/înaintate. (9) Cererile privind stoparea procedurii de radiere şi creanţele pot fi depuse/înaintate nu mai târziu de două luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(8). (10) Dacă cererile privind stoparea procedurii de radiere şi creanţele nu au fost depuse/înaintate în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la alin.(9), primăria adoptă din oficiu decizia de radiere a gospodăriei ţărăneşti (de fermier) din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). (11) În cazul depunerii cererilor privind stoparea procedurii de radiere şi al înaintării creanţelor, radierea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) conform prezentei legi se anulează. (12) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de radiere a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) inactive, primăria va prezenta Serviciului Fiscal de Stat informaţia necesară în vederea radierii codurilor fiscale din Registrul fiscal de stat, de asemenea va informa fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) despre radierea acestora. (13) În termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării informaţiei prezentate de primărie, Serviciul Fiscal de Stat va asigura: a) radierea codurilor fiscale ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) inactive din Registrul fiscal de stat fără efectuarea controlului fiscal; b) informarea prestatorului de servicii de plată despre necesitatea închiderii conturilor bancare şi/sau de plată; c) anularea dispoziţiilor de suspendare a operaţiunilor la conturi, în cazul în care sunt aplicate; d) informarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) inactive radiate." ÎN DREPT A. Argumentele autorului sesizării

Autorul menționează că Legea contestată conține mecanisme de lichidare forțată a gospodăriilor țărănești inactive, lichidare care echivalează cu o deposedare a patrimoniului. Autorul consideră că procedura administrativă de radiere a gospodăriilor țărănești inactive, instituită de Legea nr. 51 din 10 martie 2022, este drastică și mai puțin protejată procedural decât procedura de stingere simplificată a obligației fiscale aplicabilă persoanelor juridice și fizice care practică activitatea de întreprinzător și care au datorii. În cazul lichidării fiscale simplificate, Serviciul Fiscal de Stat poate stinge obligația fiscală numai după ce au fost aplicate toate măsurile de executare silită și s-a stabilit lipsa unor bunuri, însă Legea contestată permite lichidarea gospodăriilor țărănești fără proceduri similare de verificare. Autorul consideră că Legea impune măsuri de notificare disproporționate și termene restrânse pentru formularea cererilor privind stoparea procedurii de radiere.

De asemenea, autorul critică faptul că statul alege să radieze entitățile care nu înregistrează restanțe la bugetul de stat și care nu generează costuri de colectare silită, însă gospodăriile țărănești care au datorii și pretind proceduri mai complexe nu sunt radiate din registru. Acest fapt conduce la o situație discriminatorie. Totodată, radierea codurilor fiscale ale gospodăriilor țărănești inactive din Registrul fiscal, fără a se efectua un control fiscal, ar echivala cu eliminarea unei garanții procedurale esențiale. Astfel, autorul susține că radierea celor 95 500 de gospodării țărănești din țară doar printr-o decizie unilaterală a administrației publice locale reprezintă o măsură disproporționată.

În viziunea autorului, Legea contestată ar impune autorităților publice locale sarcini administrative complexe și obligatorii, și anume identificarea listelor, informarea fondatorilor, publicarea avizelor în Monitorul Oficial. Aceste sarcini ar afecta bugetul local, deoarece pentru aceste servicii publice nu au fost alocate resurse financiare suplimentare din bugetul de stat.

Autorul notează că Legea contestată încalcă dreptul la moștenire, deoarece anulează dreptul moștenitorilor de a decide continuarea activității sau de a prelua bunurile moștenite sub formă de gospodării țărănești.

Potrivit autorului, textul contestat este contrar articolelor 1, 7, 9, 15, 16, 46 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

Articolul 25 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la Curtea Constituțională îi acordă consiliului unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi și al doilea prerogativa sesizării Curții Constituționale „[...] în cazurile de supunere controlului constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanțelor Guvernului, [...] care nu corespund articolului 109 [...] din Constituție". Prin urmare, în prezenta cauză, sesizarea trimisă de primarul satului Șestaci, raionul Șoldănești în baza hotărârii Consiliului local din aceeași unitate administrativ-teritorială este formulată de un subiect cu drept de sesizare.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ține de competența Curții Constituționale.

Obiectul sesizării îl constituie prevederile menționate la § 1 supra . Prevederile respective nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea reține că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin. (3) ( statul de drept ), 7 ( Constituția, Legea Supremă ), 9 ( principiile fundamentale privind proprietatea ), 15 ( universalitatea ), 16 ( egalitatea ), 46 ( dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ), 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ) și 109 ( principiile de bază ale administrației publice locale ) din Constituție.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că articolele 1 alin. (3), 7, 9, 15, 16 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Acestea pot fi invocate, în special, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziții din Constituție (HCC nr. 13 din 30 aprilie 2024, § 38; HCC nr. 7 din 10 iunie 2025, § 68; DCC nr. 74 din 3 iulie 2025, § 16).

Consiliile autorităților publice locale sunt abilitate cu prerogativa de a sesiza Curtea Constituțională. Totuși, potrivit dispozițiilor articolului 25 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, acestea pot invoca doar articolul 109 și, respectiv, articolul 111 din Constituție sau orice articol din Constituție care are legătură cu principiile menționate de acestea (a se vedea DCC nr. 178 din 12 decembrie 2023, § 22).

Așadar, consiliul unității administrativ-teritoriale trebuie să demonstreze că normele criticate afectează principiile constituționale care guvernează administrarea publică locală.

În această cauză, autorul a menționat că Legea contestată ar genera costuri semnificative pentru bugetul local prin raportare la procedura administrativă de radiere generală a peste 95 500 de gospodării țărănești din țară.

Așadar, Curtea precizează că autorul s-a limitat la invocarea articolelor din Constituție, dar nu a argumentat relevanța și pertinența acestora și nu a demonstrat în ce mod dispozițiile criticate restrâng autonomia locală a unității administrativ-teritoriale ale cărei interese le reprezintă.

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) și 140 din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. f), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității articolului I alineatele (1), (2), (4), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12) și (13) din Legea nr. 51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale depusă de dl primar Iacob Guja, în baza hotărârii Consiliului local din satul Șestaci, raionul Șoldănești. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 11 iunie 2026 DCC nr. 108 Dosarul nr. 244a/2025