- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 martie 2018
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Kurtuluș și alții împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Decizia nr. 61361/11 Ümmügül KURTULUȘ și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), care așezează la 13 martie 2018 în calitate de comitet compus din: Ledi Bianku, președinte, Nebojša Vučinić, Jon Fridrik Kjølbro, judecători și Hasan Bakırcı, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 29 august 2011, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamanții, Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș și Sibel Yıldız sunt resortisanți turci născuți în 1984, 1980, 1973, 1954, 1948 și 1976, respectiv, și au trăit în İzmir.
Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dna Nezahat Pașa, un avocat practicant în İzmir. Guvernul turc (“ Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 2 din Convenție cu privire la moartea rudei lor apropiate Özcan Kurtuluș într-o secție de poliție. La 5 ianuarie 2018, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Guvernul regretă apariția cazurilor individuale de deces în arestul poliției cauzate de eșecurile de a proteja viața, precum în circumstanțele prezentului caz, în ciuda legislației turce existente și a hotărârii guvernului de a preveni astfel de eșecuri. Guvernul recunoaște că moartea rudei reclamanților rezultată din neproporționarea unor măsuri de protecție și investigația efectuată în legătură cu decesul nu a îndeplinit standardele prevăzute la art. 2 din convenție.
Guvernul se angajează să elibereze instrucțiuni adecvate și să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că dreptul la viață – inclusiv obligația de a efectua investigații eficiente – este respectat în viitor. Guvernul Turciei declară că propune să plătească în comun reclamanților Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș și Sibel Yıldız, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului, EUR 20.000 (20 de mii de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, plus orice impozit care poate fi taxabil Acest sumă va fi transformat în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte pentru a elimina cazul din lista cauzelor sale.
În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 29 martie 2017, Curtea a primit următoarea declarație de la solicitanți: „I, Nezahat Pașa, remarcă că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească în comun reclamanților Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș și Sibel Yıldız, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului, 20.000 EUR (20 de mii de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, plus orice impozit care poate fi imputabil.
Această sumă va fi convertită în lira turcă la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte pentru a elimina cazul din lista cauzelor sale. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. După consultarea reclamanților, vă informez că acceptă propunerea și renunțe la orice nouă afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Ei declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți.
Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 5 aprilie 2018. Hasan Bakırcı Ledi Bianku Președintele adjunct al grefierului
SECOND SECTION
DECISION Application no. 61361/11 Ümmügül KURTULUȘ and others against Turkey The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 13 March 2018 as a Committee composed of: Ledi Bianku, President, Nebojša Vučinić, Jon Fridrik Kjølbro, judges, and Hasan Bakırcı, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 29 August 2011, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The applicants, Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș and Sibel Yıldız are Turkish nationals who were born in 1984, 1980, 1973, 1954, 1948 and 1976 respectively, and live in İzmir. They were represented before the Court by Ms Nezahat Pașa, a lawyer practising in İzmir. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent. The applicants complained under Article 2 of the Convention about the death of their close relative Özcan Kurtuluș in a police station. On 5 January 2018 the Court received the following declaration from the Government: “The Government regret the occurrence of individual cases of death in police custody caused by failures to protect life, as in the circumstances of the present case, notwithstanding existing Turkish legislation and the resolve of the Government to prevent such failures.
The Government admit that the death of the applicants’ relative resulting from the failure to provide protective measures and the investigation conducted into the death did not meet the standards enshrined in Article 2 of the Convention. The Government undertake to issue appropriate instructions and adopt all necessary measures to ensure that the right to life – including the obligation to carry out effective investigations – is respected in the future.
The Government of Turkey declare that they offer to pay jointly to the applicants Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș and Sibel Yıldız, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights, EUR 20,000 (twenty thousand euros) to cover any and all non-pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable . This sum will be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court to strike the case out of its list of cases. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on them, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the case.” On 29 March 2017 the Court received the following declaration from the applicants: “I, Nezahat Pașa, note that the Government of Turkey are prepared to pay jointly to the applicants Özlem Büyükdede, Hanife Duyar, Bülent Kurtuluș, Ümmügül Kurtuluș, Ramadan Kurtuluș and Sibel Yıldız, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights, EUR 20,000 (twenty thousand euros) to cover any and all non-pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable. This sum will be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court to strike the case out of its list of cases.
From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Having consulted the applicants, I would inform you that they accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application. They declare that this constitutes a final resolution of the case.” THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application.
In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention. Done in English and notified in writing on 5 April 2018. Hasan Bakırcı Ledi Bianku Deputy Registrar President