CASE OF E.M. AGAINST ROMANIA

Rezoluția CM/ResDH(2018)210 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului E.M. împotriva României (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 7 iunie 2018 la reuniunea 1318 a Deputaților Miniștrilor) Hotărârea nr. Hotărârea finală la 43994/05 E.M. 30/10/2012 30/01/2013 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”, având în vedere hotărârea finală transmisă de Curte comitetului în acest caz și încălcarea articolului 3 din cauza eșecului instanței de ultima instanță de a lua măsurile necesare pentru a stabili realitatea unui act de violență domestică, reclamantul a pretins că a fost victim, în cadrul procedurilor penale care s-au încheiat în 2005 cu achitarea fostului soț al reclamantului; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea raportului de acțiune furnizat de guvern în care se indică măsurile individuale adoptate pentru a da efect hotărârii, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2018)422 Având în vedere faptul că problema măsurilor individuale a fost rezolvată, având în vedere că reclamantul nu a raportat că a fost victimă de violență domestică de la divorțul ei din 2004 și că amenințarea reprezentată de fostul ei soț pare să nu mai existe înainte de data hotărârii Curții Europene; În plus, constatând că problema măsurilor generale necesare în răspunsul la deficiențele constatate de Curte în prezenta hotărâre continuă să fie examinată în cadrul cazului Bălșan c. România și că închiderea acestui caz nu prejudecă în niciun caz evaluarea măsurilor generale în raport cu obligația pozitivă a statului în temeiul articolului 3 din convenție de a asigura protecția efectivă împotriva violenței domestice; DECLAREA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz în ceea ce privește măsurile individuale și DECIDE să încheie examinarea acestui caz.

Resolution

CM/ResDH(2018)210

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

E.M. against Romania

(Adopted by the Committee of Ministers on 7 June 2018

at the 1318

th

meeting of the Ministers’ Deputies)

Application No.

Case

Judgment of

Final on

43994/05

E.M.

30/10/2012

30/01/2013

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”,

Having regard to the final judgment transmitted by the Court to the Committee in this case and to the violation of Article 3 on account of the failure of the court of last instance to take the necessary steps to establish the reality of an act of domestic violence the applicant alleged having been victim of, in criminal proceedings which ended in 2005 with the acquittal of the applicant’s former husband;

Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required:

-

of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

-

of general measures preventing similar violations;

Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation;

Having examined the action report provided by the government indicating the individual measures adopted to give effect to the judgment, including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see document

DH-DD(2018)422

);

Considering that the question of individual measures was resolved, given that the applicant has not reported having been victim of domestic violence since her divorce in 2004 and that the threat posed by her former spouse appears therefore to have ceased to exist before the date of the European Court’s judgment;

Noting moreover that the question of general measures required in response to the shortcomings found by the Court in the present judgment continues to be examined within the framework of the case of

Bălșan v. Romania

and that the closure of this case in no way prejudges the Committee’s evaluation of the general measures in relation to the State’s positive obligation under Article 3 of the Convention to ensure effective protection from domestic violence;

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case as regards the individual measures and

DECIDES to close the examination of this case.