Instanța

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Data

10 iulie 2018

Stat pârât

ITA

Concluzia

Scoasă de pe rol

Produttori Sementi Della Val Pusteria S.A.C. și alții împotriva Italiei

Traducere în română Auto

Prima secțiune a cererii nr. 8729/09 PRODUTTORI SEMNALLA VAL PUSTERIA S.A.C. împotriva Italiei și a altor 7 cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 10 iulie 2018 într-un comitet compus din Kristina Pardalos, președintele, Ksenija Turković, Pauliine Koskelo, judecători, și Renata Degener, membru adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile menționate mai sus introduse la datele indicate în tabelul anexat, având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 26 mai 2017 și invitând Curtea să șteargă cererile de rol, precum și răspunsul părților solicitante la această declarație, după ce au deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA Lista părților reclamante, reprezentată de domnul A. Mari, A. Marri și C. Salto, avocați la Roma, Livorne și Siena, este prezentată în anexă.

Guvernul italian ( 326 din 2003 constituise o interferență a legiuitorului în proceduri judiciare, încălcându-le dreptul la un proces echitabil. Cererile fuseseră comunicate guvernului ÎN DREPT, având în vedere similitudinea cererilor, Curtea consideră că este adecvat să le examineze împreună într-o singură decizie. După eșecul tentativei de soluționare pe cale amiabilă pe baza unei propuneri a modulului, printr-o scrisoare din 26 mai 2017, guvernul a informat Curtea că intenționează să formuleze o declarație unilaterală în vederea soluționării problemei ridicate de invocări. În plus, a invitat Curtea să le elimine din rol în aplicarea articolului 37 din Convenție. Declarația a fost formulată astfel Guvernul italian recunoaște că reclamanții menționați în tabelul din anexă [...] au fost supuși încălcării articolului 6 alineatul (1) din convenție, în conformitate cu principiile exprimate de Curtea EDH în cauza Azinda Agricola Silverfunghi S.a.s.

și alte c. Italia (pozițiile 48357/07 și 3 altele, 24 iunie 2014), ca urmare a intervenției asupra procedurilor în curs de desfășurare ale Legii nr. 326/2003, impunând o interpretare a dispozițiilor anterioare defavorabile reclamanților. Guvernul, în conformitate cu aceste principii, oferă, pentru a remedia această încălcare, fiecăruia dintre reclamanții 900 de euro ca o redresare a prejudiciului moral și sumele indicate pentru fiecare poziție în tabelul anexat cu titlu de redresare a prejudiciului material (pierdere de șanse), precum și cheltuieli și cheltuieli de judecată plus orice sume care pot fi datorate cu titlu de impozit de către solicitanți.

Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Guvernul consideră că aceste sume constituie o redresare adecvată a încălcării jurisprudenței Curții în această privință. Guvernul invită cu respect Curtea să afirme că nu se mai justifică să continue examinarea și să le elimine din rol în conformitate cu art. 37 din Convenție, deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 62a din Regulamentul Curții.

În scrisoarea din 27 iunie 2017, părțile reclamante consideră că guvernul este obligat să prezinte o declarație unilaterală, deoarece aceasta ar fi contrară articolului 62A alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de procedură al Curții. În orice caz, acestea au indicat că nu au fost satisfăcute de termenii declarației unilaterale. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat.

pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. Cu privire la posibilitatea ca guvernul să prezinte o declarație unilaterală în urma refuzului său de a accepta propunerea de soluționare amiabilă a grefei 10. Curtea amintește în primul rând că art. 62 alin. (1) din regulament stabilește că Cererea reținută, grefierul, acționând la instrucțiunile camerei sau ale președintelui acesteia, intră în legătură cu părțile în vederea ajungerii la o soluționare amiabilă, în conformitate cu art. 39 alin. (1) din Convenție.

Camera ia toate măsurile necesare pentru a facilita încheierea unui astfel de regulament.

11. Potrivit părților reclamante, în urma acceptării propunerii de soluționare amiabilă adresată părților prin intermediul grefei, guvernul ar fi obligat să prezinte o declarație unilaterală în acest sens ar fi o încălcare a articolului 62A alineatul (1) litera (a) din regulament, care se citește astfel În cazul în care reclamantul refuză termenii unei propuneri de soluționare amiabilă în temeiul articolului 62 din prezentul regulament, partea contractantă în cauză poate sesiza Curtea cu privire la o cerere de radiere a rolului pe baza articolului 37 alineatul (1) din Convenția L În cazurile în care circumstanțele excepționale justifică acest lucru, cererea și declarația ad-hoc pot fi prezentate Curții chiar dacă un regulament nu a fost formulat în prealabil 12. Curtea consideră că prima teză din art. 62A alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (CE) nr. Comisia reamintește că, în conformitate cu practica sa (a se vedea, de exemplu, Approvvigionamento Salorno și alții c. Italia (dec.) [comitet], n 8740/09, 16 noiembrie 2017 și Rizzello și alții (dec.) [comitet], n 1799/10, 15 martie 2018), dispoziția în litigiu trebuie interpretată în sensul că, în principiu, declarația unilaterală poate fi prezentată de către guvern, fie după eșecul încercării de soluționare pe cale amiabilă,

fie în circumstanțele excepționale prevăzute la alineatul (2) din art. 62A din Regulamentul (CE) nr. (dec.), nr. 72874/01, § 30, 21 aprilie 2015). 13. Prin urmare, interpretarea articolului 62A alineatul (1) litera (a) din regulamentul invocat de părțile solicitante ar priva în mod nejustificat guvernul de posibilitatea de a prezenta o declarație unilaterală. 14. Din toate aceste motive, Curtea respinge excepția părților reclamante. Cu privire la declarația unilaterală a guvernului 15. În ceea ce privește fondul cererii de radiere din partea guvernului, Curtea a examinat declarația unilaterală în lumina principiilor consacrate de jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI, WAZA Sp.

z o.o. c. Polonia (dec.), 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03, 18 septembrie 2007). 16. Curtea a stabilit în cauza Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. și alții c. Italia 48357/07 și 3 alții, 24 iunie 2014) practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe încălcarea 6 a Convenției din cauza aplicării legii de interpretare autentică n 326/2003 în proceduri judiciare.

Având în vedere natura concesiilor pe care le conține declarația guvernului, precum și valoarea de la data la care se propune plata despăgubirii, care este în conformitate cu sumele alocate în cauze similare, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea procedurii de investigare [art. 37 alineatul (c) ] 17. În plus, având în vedere considerațiile de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale n În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererile ar putea fi reincluse în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). 19. Prin urmare, cauzele rolului trebuie eliminate.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de faptul că termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 6 din convenție și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel asumate decid să se alăture cererilor decise să șteargă cererile de rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 6 septembrie 2018. Renata Degener Kristina Pardalos Grefier adjunct Președinte ANEXĂ Cerere N Introduse Request Secretant Seif Daune materiale (în EUR) Pagube morale (în EUR) Cheltuieli și cheltuieli (procedura națională și în fața Curții) (în EUR) 8729/09 10/02/2009 PRODUTTORI SEMENI DELLA VAL PUSTERIA S.A.C.

Brunico 053 900 500 8730/09 10/02/2009 PRODUTTORI VAL MARTELO MEG S.A.C. Martello 450 900 500 8744/09 10/02/2009 CANTINA PRODUTTORI DI GRIES, S. MADDALENA, S. GIUSTINA, S. PIETRO, LAITAGO E BOLZANO SOCIETA AGRICOLA COOPERATIVA BRUTERTIVA BRUTTIO SOC. COOP BOLTANO 715 900 500 8748/09 10/02/2009 FRUTTICOLTORI TERLANO SOCIETA AGRICOLA COOPERATIVA Terlano 673 900 500 8757/09 10/02/2009 FRUBONA - FRUTTICOLTORI BOLZANO -NAILES S.A.C. (FRUBONA 2) Bolzano începând cu 12/102013 FRUBONA COOPERATIVA FRUTTICOLTORI TERLANO SOCIETA AGRICOLA Terlano (BZ) 93 856 900 8786/09 10/02/2009 CASEIFICO SESTO S.A.C. Sesto 12 246 900 450 8788/09 10/02/2009 CENTRO LATTE BRIICO SOCETA COOPERATIVA AGRICOLA Brunico de la 19/092012 Latte MONTAGNA ALTO ADIGE SOCETA AGRICOLA COOPERATIVA Bolzano 248 091 900 500 8789/09 10/02/2009 CONSORZIO ALTOATESINO PER LA COMERCIALIZZAZIONE DEL BESTIAME KOVIEH S.A.C.

Bolzano 17 918 900 500

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION Requête n o 8729/09 PRODUTTORI SEMENTI DELLA VAL PUSTERIA S.A.C. contre l’Italie et 7 autres requêtes (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 10 juillet 2018 en un comité composé de : Kristina Pardalos, présidente, Ksenija Turković, Pauliine Koskelo, juges, et de Renata Degener, greffière adjointe de section, Vu les requêtes susmentionnées introduites aux dates indiquées dans le tableau joint en annexe, Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 26 mai 2017 et invitant la Cour à rayer les requêtes du rôle, ainsi que la réponse des parties requérantes à cette déclaration ; Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

1. La liste des parties requérantes, représentées par M es A. Mari, A. Marri et C. Salto, avocats respectivement à Rome, Livourne et Sienne, figure en annexe.

Le gouvernement italien (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, M me E. Spatafora, et par son coagent, M me P. Accardo.

Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants alléguaient que l’adoption de la loi n o 326 du 2003 avait constitué une ingérence du législateur dans des procédures judiciaires, et ce en violation de leur droit à un procès équitable.

Les requêtes avaient été communiquées au Gouvernement . EN DROIT

Compte tenu de la similitude des requêtes, la Cour estime approprié de les examiner conjointement en une seule décision.

Après l’échec du tentative de règlement amiable basé sur une proposition du Greffe, par une lettre du 26 mai 2017, le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par les requêtes. Il a en outre invité la Cour à rayer celles-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.

La déclaration était ainsi libellée : « Le Gouvernement italien reconnaît que les requérants indiqués dans le tableau annexe [...] ont subi la violation de l’article 6 § 1 de la Convention, selon les principes exprimés par la Cour EDH dans l’affaire Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. et autres c. Italie (nos 48357/07 et 3 autres, 24 juin 2014), suite à l’intervention sur les procédures en cours de la loi n. 326/2003, imposant une interprétation de dispositions précédentes défavorable aux requérants. Le Gouvernement, en se conformant à ces principes, offre, pour redresser ladite violation, à chacun des requérants 900 Euros à titre de redressement du dommage moral et les montants indiqués pour chaque position dans le tableau annexé à titre de redressement du dommage matériel (perte de chances) ainsi que des frais et dépens plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par les requérants. Ces sommes seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § l de la Convention européenne des droits de l’homme. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. Le Gouvernement estime que ces sommes constituent un redressement adéquat de la violation à l’aune de la jurisprudence de la Cour en la matière. Le Gouvernement invite respectueusement la Cour à dire qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen des requêtes et de les rayer du rôle conformément à l’article 37 de la Convention, car les conditions prévues par l’article 62 A du règlement de la Cour sont remplies. »

Dans leur lettre du 27 juin 2017, les parties requérantes estiment que le Gouvernement est forclos à présenter une déclaration unilatérale car cela serait contraire à l’article 62A § 1a) du règlement de la Cour. En tout état de cause, elles ont indiqué qu’elles n’étaient pas satisfaites des termes de la déclaration unilatérale.

La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si : « pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête ». La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive. A. Sur la possibilité pour le Gouvernement de présenter une déclaration unilatérale suite à son refus de la proposition de règlement amiable du greffe

10.

La Cour rappelle tout d’abord que l’article 62 § 1 du règlement établit que : « La requête une fois retenue, le greffier, agissant sur les instructions de la chambre ou du président de celle-ci, entre en rapport avec les parties en vue de parvenir à un règlement amiable, conformément à l’article 39 § 1 de la Convention. La chambre prend toutes mesures appropriées pour faciliter la conclusion d’un tel règlement. »

11.

Selon les parties requérantes, suite à leur acceptation de la proposition de règlement amiable adressée aux parties par le greffe, le Gouvernement serait forclos à présenter déclaration unilatérale en ce qu’elle serait une contraire à l’article 62A § 1a) du règlement qui se lit ainsi : « Dans les cas où le requérant refuse les termes d’une proposition de règlement amiable faite en vertu de l’article 62 du présent règlement, la Partie contractante concernée peut saisir la Cour d’une demande de radiation du rôle sur le fondement de l’article 37 § 1 de la Convention ». L’article 62A § 2 du règlement se lit ainsi : « Dans les cas où des circonstances exceptionnelles le justifient, la demande et la déclaration l’accompagnant peuvent être soumises à la Cour même si un règlement amiable n’a pas été préalablement recherché ».

12.

La Cour estime que la première phrase de l’article 62A § 1a) du règlement n’implique pas que le Gouvernement est forclos à présenter une déclaration unilatérale en cas d’acceptation du requérant d’une proposition de règlement amiable proposée par le greffe. Elle rappelle que, conformément à sa pratique (voir, par exemple, Approvvigionamento Salorno et autres c. Italie (déc.) [comité], n o 8740/09, 16 novembre 2017, et Rizzello et autres c. Italie (déc.) [comité], n o 17799/10, 15 mars 2018), la disposition litigieuse doit être interprétée dans le sens qu’en principe la déclaration unilatérale peut être présentée par le Gouvernement, soit après l’échec du tentative de règlement amiable, soit dans les circonstances exceptionnelles prévues par le § 2 de l’article 62A du règlement (voir, par exemple, Union of Jehovah’s Witnesses of Georgia et autres c. Géorgie (déc.), n o 72874/01, § 30, 21 avril 2015).

13.

Par conséquent, l’interprétation de l’article 62A § 1a) du règlement préconisée par les parties requérantes priverait, au contraire, de façon injustifiée le Gouvernement de la possibilité de présenter une déclaration unilatérale.

14.

Pour toutes ces raisons, la Cour rejette l’exception des parties requérantes. B. Sur la déclaration unilatérale du Gouvernement

15.

Pour ce qui est du fond de la demande de radiation de la part du Gouvernement, la Cour a examiné la déclaration unilatérale à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt Tahsin Acar ( Tahsin Acar c. Turquie (question préliminaire) [GC], n o 26307/95, §§ 75 ‑ 77, CEDH 2003 ‑ VI, WAZA Sp. z o.o. c. Pologne (déc.), n o 11602/02, 26 juin 2007, et Sulwińska c. Pologne (déc.), n o 28953/03, 18 septembre 2007).

16.

La Cour a établi dans l’affaire Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. et autres c. Italie (n os 48357/07 et 3 autres, 24 juin 2014) sa pratique en ce qui concerne les griefs tirés de la violation 6 de la Convention en raison de l’application de la loi d’interprétation authentique n o 326/2003 dans des procédures judiciaires. Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen des requêtes (article 37 § 1 c)).

17.

En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen des requêtes (article 37 § 1 in fine ).

18.

Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, les requêtes pourraient être réinscrites au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention ( Josipović c. Serbie (déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008).

19.

En conséquence, il convient de rayer les affaires du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Prend acte des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant l’article 6 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris ; Décide de joindre les requêtes ; Décide de rayer les requêtes du rôle en application de l’article 37 § 1 c) de la Convention. Fait en français puis communiqué par écrit le 6 septembre 2018. Renata Degener Kristina Pardalos Greffière adjointe Présidente ANNEXE N o Requête N o Introduite le Requérante Siège Dommage matériel (en EUR) Dommage moral (en EUR) Frais et dépens (procédure nationale et devant la Cour) (en EUR) 8729/09 10/02/2009