İSTANBUL SÜRYANİ KATOLİK VAKFI v. TURKEY

Decizia nr. 42873/2006 İSTANBUL SÜRYAN İ KATOL İK VAKFI împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 6 noiembrie 2018 în calitate de comitet compus din: Ledi Bianku, președinte, Jon Fridrik Kjølbro, Ivana Jelić, judecători și Hasan Bakırcı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 octombrie 2006, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Reclamantul, Istanbul Süryani Katolik Vakfı (“fondarea reclamantului”), este o fundație religioasă care are sediul său la Istanbul. A fost reprezentat în fața Curții de către dl R. Nergiz și dl E. Dora, avocați care practică la Istanbul și respectiv Ankara. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor. Fundația solicitantă s-a plâns în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și cu art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1, cu privire la anularea dreptului său de ustruct asupra proprietății pe care le-a folosit ca biserică, în urma solicitării Direcției Generale a Fundațiilor („Hotărârea”). La 2 mai 2017, guvernul a primit notificarea cererii. La 5 iulie 2018, Guvernul a informat Curtea că au ajuns la o soluție cu fundația solicitantă. În această privință, acestea au prezentat Direcției o scrisoare trimisă de către fundația solicitantă, prin care acestea din urmă s-au angajat să își retragă cererea în fața Curții cu condiția ca Hotărârea să stabilească în favoarea sa un usufruct de patruzeci și nouă ani. Guvernul a prezentat, de asemenea, decizia Direcției din 25 iunie 2018 acceptarea cererii fundației reclamanților. La 18 septembrie 2018, Curtea a primit o scrisoare din fundația solicitantă care a afirmat că Hotărârea a alocat proprietatea în cauză pentru utilizarea acesteia și că a dorit să retragă prezenta cerere în timp ce această chestiune a fost rezolvată. De asemenea, a renunțat la orice alte cereri împotriva Turciei în ceea ce privește costurile și cheltuielile. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 alineatul (b) din Convenție și că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererii în temeiul articolului în amendă În consecință, cazul ar trebui eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă cererea din lista de cazuri. A făcut în limba engleză și a notificat în scris la 29 noiembrie 2018. Hasan Bakırcı Ledi Bianku Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 42873/06

İSTANBUL SÜRYANİ KATOLİK VAKFI

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 6

November 2018 as a Committee composed of:

Ledi Bianku,

President,

Jon Fridrik Kjølbro,

Ivana Jelić,

judges,

and Hasan Bakırcı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 11 October 2006,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

1.

The applicant, Istanbul Süryani Katolik Vakfı (“the applicant foundation”), is a religious foundation which has its seat in Istanbul. It was represented before the Court by Mr R. Nergiz and Mr E. Dora, lawyers practising in Istanbul and Ankara, respectively.

2.

The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

3.

The applicant foundation complained under Article 1 of Protocol No.

1 to the Convention and Article 14 of the Convention in conjunction with Article 1 of Protocol No. 1 about the annulment of its right of usufruct on the property it used as a church, following the request of the Directorate General of Foundations (“the Directorate”) to that effect.

4.

On 2 May 2017 the Government were given notice of the application.

5.

On 5 July 2018 the Government informed the Court that they had reached a settlement with the applicant foundation. In that connection, they submitted a letter sent to the Directorate by the applicant foundation, whereby the latter undertook to withdraw its application before the Court on the condition that the Directorate established a forty-nine-year usufruct in its favour. The Government also submitted the decision of the Directorate dated 25 June 2018 accepting the applicant foundation’s request.

6.

On 18 September 2018 the Court received a letter from the applicant foundation stating that the Directorate had allocated the property at issue to its use and that it wished to withdraw the present application as the matter has been resolved. It also waived any further claims against Turkey in respect of the costs and expenses.

THE LAW

7.

In the light of the above, the Court considers that the matter has been resolved within the meaning of Article

37 §

1

(b) of the Convention and that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the application under Article

37

§

1

in fine

.

Accordingly, the case should be struck out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 29 November 2018.

Hasan Bakırcı

Ledi Bianku

Deputy Registrar

President