Comunicat la 15 noiembrie 2018 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 47142/18 Elisabeth MATONDO împotriva Belgiei, introdusă la 29 septembrie 2018 CU PRIVIRE LA LUXEMBRIE Cererea se referă la un resortisant angolez care, la 29 ianuarie 2018 la întoarcerea din Kinshasa (Congo), a fost arestată la frontiera belgiană în timp ce tranzita Belgia către Elveția, unde locuiește în mod regulat cu fiica sa minoră. Pentru a o revoca în Congo și, între timp, pentru a o priva de libertate, reclamanta a fost menținută într-un centru închis în ciuda deciziilor Camerei Consiliului Tribunalului de Primă Instanță francofonă din Bruxelles, care a dispus eliberarea sa imediată. Eliberată la 2 aprilie 2018, ea s-a întors în Elveția. În fața Curții, reclamanta se plânge de o încălcare a articolului 5 § (f) și 4 din Convenție ca urmare a refuzului de a executa hotărârile judecătorești prin care se dispune eliberarea sa. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Având în vedere faptul că a refuzat să execute ordonanțele camerei Consiliului Tribunalului de Primă Instanță francofonă din Bruxelles, pronunțată la 9 februarie și 30 martie 2018, prin care i s-a solicitat eliberarea imediată a recurentei pe motiv că privarea de libertate era ilegală și a menținut această detenție până la 3 aprilie 2018 Recurenta a fost deținută după 9 februarie 2018 în conformitate cu art. 5 alineatul (1) litera (f) din convenție (comparată cu Rusu c. Austria, n 340822/02, 2 octombrie 2008) Procedura de eliberare în libertate prevăzută la art. 71 din Legea din 15 februarie 2008) În decembrie 1980, în ceea ce privește accesul pe teritoriu, șederea, stabilirea și la distanță a străinilor a constituit, în speță, un control efectiv al legalității deținerii recurentei în sensul articolului
Communiquée le 15 novembre 2018
Requête n
o
47142/18
Elisabeth MATONDO
contre la Belgique
introduite le 29 septembre 2018
La requête concerne
une ressortissante angolaise qui, le 29
janvier 2018 au retour de Kinshasa (Congo), fut arrêtée à la frontière belge alors qu’elle transitait par la Belgique pour la Suisse où elle réside de manière régulière avec sa fille mineure. Elle fit l’objet de décisions successives par l’office des étrangers («
OE
») visant à la refouler vers le Congo et, entretemps, à la priver de liberté. La requérante fut maintenue en centre fermé malgré les décisions de la chambre du conseil du tribunal de première instance francophone de Bruxelles ordonnant sa libération immédiate. Libérée le 2
avril 2018, elle retourna en Suisse.
Devant la Cour, la requérante se plaint d’une violation de l’article
5 §§
1
f) et 4 de la Convention en raison du refus de l’OE d’exécuter les décisions judiciaires ordonnant sa libération.
Eu égard au fait que l’OE a refusé d’exécuter les ordonnances de la chambre du conseil du tribunal de première instance francophone de Bruxelles rendues les 9 février et 30 mars 2018 lui enjoignant la libération immédiate de la requérante au motif que la privation de liberté était illégale, et a maintenu cette détention jusqu’au 3 avril 2018
:
1.
La requérante a-t-elle été détenue au-delà du 9 février 2018 de manière conforme à l’article 5 § 1 f) de la Convention (comparer avec
Rusu c.
Autriche
, n
o
34082/02, 2 octobre 2008)
?
2.
La procédure de mise en liberté prévue par l’article 71 de la loi du 15
décembre 1980 sur l’accès au territoire, le séjour, l’établissement et l’éloignement des étrangers a-t-elle constitué en l’espèce un contrôle effectif de la légalité de la détention de la requérante au sens de l’article
5
?
Les principes généraux relatifs à l’article 5 §§ 1 f) et 4 sont énoncés dans
Khlaifia et autres c. Italie
[GC] (n
o
16483/12, §§ 88-92, et §§
128
‑
2016).