BIANCARDI ET AUTRES c. ITALIE et 1 autre affaire

Postat pe 19 mai 2025 Prima secțiune Cerere nr 32470/22 și 4227/24 Mariano BIANCARDI și altele împotriva Italiei și Rosario ROMEO împotriva Italiei introduse la 13 iunie 2022 și, respectiv, la 27 ianuarie 2024 comunicate la 28 aprilie 2025 CU PRIVIRE la cererea de restituire la distanță de mai mulți ani de plată către solicitanți. Reclamanții au obținut, de-a lungul anilor, avansul carierei și au dobândit dreptul la o creștere a salariului lor. Din cauza unei îndoieli cu privire la data de la care C.R.I. era obligată să efectueze plata majorării respective, la 1 octombrie 2002, biroul avocaților de stat ( Avvocatura di Stato ) a formulat un aviz care sugera C.R.I. posibilitatea de a negocia o tranzacție cu părțile interesate pentru a evita orice contestație judiciară.

Prin urmare, C.R.I., acceptând această indicație, a adoptat ordonanțe de autorizare a tranzacțiilor cu reclamanții și plata sumelor în conformitate cu acest titlu. În 2008, C.R.I. și-a anulat retroactiv ordinele și le-a solicitat apoi reclamanților restituirea sumelor plătite. Sesizat de solicitanți, Tribunalul Administrativ Regional al Latiului (inclusiv T.A.R.) a respins părțile interesate (hotărârea nr. 08665/2019 din 3 iulie 2019 pentru cererea nr. 32470/22); Hotărârea nr. 14320/2023 din 27 septembrie 2023 pentru cererea nr. 4227/24), observând în special că anularea ordonanțelor urmărea un interes public și a avut ca scop evitarea unui prejudiciu financiar grav în detrimentul C.R.I. În cererea nr. 32470/22, la 14 decembrie 2021, Consiliul de Stat a confirmat hotărârea T.A.R.

în cererea nr. 4227/24, reclamantul nu a formulat o cerere în fața Consiliului de Stat, din cauza jurisprudenței pe care a fost stabilită în prealabil, care a fost afirmată între timp (a se vedea, printre altele, Hotărârea Consiliului de Stat nr. 8325 din 2021 și nr. 2534 și nr. 2098 2022). Reclamanții consideră că hotărârile autorităților judiciare au condus la o încălcare a drepturilor lor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. RĂSPUNSURI LA P Ă R Ț I În ceea ce privește cererea nr. 4227/24, reclamantul a epuizat căile de atac interne, după cum se prevede la art. 35 § 1 din Convenție? În special, un apel la Consiliul de Stat constituia o cale de atac, în mod evident, condamnată la eșec, din cauza unei jurisprudențe suficient de consolidate pentru a estima că remediul și-a pierdut caracterul său efectiv, în sensul acestei dispoziții, pentru a se plânge de hotărârea T.A.R.

n 14320/2023 din 27 septembrie 2023 ( Comunitatea Genevoise d'acțiune sindicală (CGAS) c. Elveția [GC], n 21881/20, § 142, 27 noiembrie 2023, Pressos Compania Naviera S.A.

și altele c. Belgia, 20 noiembrie 1995, § 27, seria A n 332, Thevenon c. Franța (dec.), n 46061/21, 13 septembrie 2022, și Gas și Dubois c. Franța (dec.), n 25951/07, 31 august 2010) În special, a fost această interferență prevăzută de lege și a impus reclamanților o sarcină excesivă (a se vedea Casarin c. Italia, nr. 4893/13, § 74, 11 februarie 2021) ANEXA nr. Anul nașterii Locul de reședință Cetățenia Numele reprezentantului Ville 32470/22 Biancardi și alții c. Italia 13/06/2022 Mariano BIANCARDI 1962 Napoli Italian Salvatore ASCIUTI 1954 Napoli Italian Giuliano CACCIPAUOTI 1963 Casertă italiană Francesco CELENTANO 1961 Napoli Italian Giuseppe LUCARELLI 1957 Napoli Italian Carmine MIRACOLO 1960 Salmina italiană Raffaele MOCERINO 1965 Napoli italian Vincenzo NESI 1967 Napoli italian Salvatore PISCETARO 1960 Napoli italieni Maurizio SATTA 1963 Napoli italieni Giuseppe SORRENTINO 1958 Salerna italiană Luca STRAZZULLO Napoli 4227/24 Romeo c. Italia 27/01/2024 Rosario ROMEO 1960 Napoli italieni Luca STRAZZULLO Napoli

Publié le 19 mai 2025

PREMIÈRE SECTION

Requêtes n os 32470/22 et 4227/24 Mariano BIANCARDI et autres contre l’Italie et Rosario ROMEO contre l’Italie introduites respectivement le 13 juin 2022 et le 27 janvier 2024 communiquées le 28 avril 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

Les requêtes portent sur la demande de restitution à distance de plusieurs années de sommes versées aux requérants. Les requérants sont d’anciens militaires de la Croix-Rouge italienne (« C.R.I. ») qui, au fil des années, ont obtenu des avancements de carrière et acquis le droit à une augmentation de leur salaire. En raison d’une incertitude sur la date à partir de laquelle la C.R.I. était tenue de procéder au versement de ladite augmentation, le 1 er octobre 2002, le bureau des avocats de l’État ( Avvocatura di Stato ) formula un avis suggérant à la C.R.I. l’opportunité de négocier une transaction avec les intéressés afin d’éviter toute contestation judiciaire. En conséquence, la C.R.I., acceptant cette indication, adopta des ordonnances autorisant des transactions avec les requérants et le paiement des sommes concordées à ce titre.

En 2008, la C.R.I. annula rétroactivement ses ordonnances et demanda ensuite aux requérants la restitution des montants versés. Saisi par les requérants, le Tribunal administratif régional du Latium (« T.A.R. ») rejeta les instances des intéressés (arrêt n o 08665/2019 du 3 juillet 2019 pour la requête n o 32470/22 ; arrêt n o 14320/2023 du 27 Septembre 2023 pour la requête n o 4227/24), remarquant en particulier que l’annulation des ordonnances poursuivait un intérêt public et visait à éviter un grave préjudice financier au détriment de la C.R.I. Dans la requête n o 32470/22, le 14 décembre 2021, le Conseil d’État confirma le jugement du T.A.R.

Dans la requête n o 4227/24, le requérant n’interjeta pas d’appel devant le Conseil d’État, en raison de la jurisprudence prétendument bien établie qui s’était entre-temps affirmée (voir, entre autres, arrêts du Conseil d’État n o 8325 de 2021 et n o 2534 et n o 2098 de 2022). Les requérants estiment que les décisions des autorités judiciaires ont entrainé une violation de leurs droits sous l’article 1 du Protocol n o 1 à la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. En ce qui concerne la requête n o 4227/24, le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention ? En particulier, un appel devant le Conseil d’État constituait-il une voie de recours de toute évidence voué à l’échec en raison d’une jurisprudence suffisamment consolidée pour estimer que le remède avait perdu son caractère « effectif » au sens de cette disposition pour se plaindre de l’arrêt du T.A.R. n o 14320/2023 du 27 septembre 2023 ( Communauté genevoise d’action syndicale (CGAS) c. Suisse [GC], n o 21881/20, § 142, 27 novembre 2023, Pressos Compania Naviera S.A.

et autres c. Belgique , 20 novembre 1995, § 27, série A n o 332, Thevenon c. France (déc.), n o 46061/21, 13 septembre 2022, et Gas et Dubois c. France (déc.), n o 25951/07, 31 août 2010) ? 2. Les requérants ont-ils été privé de leur biens dans les conditions prévues par la loi, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, cette ingérence était-elle prévue par la loi et a-t-elle imposé aux requérants une charge excessive (voir Casarin c. Italie , n o 4893/13, § 74, 11 février 2021) ? ANNEXE No. Numéro de la requête Nom de l’affaire Date d’introduction Nom du requérant Année de naissance Lieu de résidence Nationalité Nom du représentant Ville 1. 32470/22 Biancardi et autres c. Italie 13/06/2022 Mariano BIANCARDI 1962 Naples italienne Salvatore ASCIUTI 1954 Naples italienne Giuliano CACCIAPUOTI 1963 Caserte italienne Francesco CELENTANO 1961 Naples italienne Giuseppe LUCARELLI 1957 Naples italienne Carmine MIRACOLO 1960 Salerne italienne Raffaele MOCERINO 1965 Naples italienne Vincenzo NESI 1967 Naples italienne Salvatore PISCETTARO 1960 Naples italienne Maurizio SATTA 1963 Naples italienne Giuseppe SORRENTINO 1958 Salerne italienne Luca STRAZZULLO Naples 2. 4227/24 Romeo c. Italie 27/01/2024 Rosario ROMEO 1960 Naples italienne Luca STRAZZULLO Naples