Comunicat la 7 februarie 2019 Prima secțiune Cerere nr. 34418/18 Grażyna OLEWI Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: în 2006, fiica reclamanților, în vârstă de 24 de ani, a murit într-un accident de circulație. În februarie 2007, s-a introdus un act de acuzare împotriva autorului presupus al acestui accident la Tribunalul Districtual Varșovia, iar reclamanții s-au învinovățit reciproc în cadrul procedurii penale ulterioare. Audierile ulterioare au avut loc la intervale regulate. Cea din 9 iunie 2008 a fost amânată pentru neprezentare de către expertul raportului său de expertiză în termenul acordat în acest scop. Prin hotărârea din 4 august 2008, Tribunalul de District a declarat că este vinovat de faptele care i-au fost reproșate și a pronunțat o sentință de cinci ani de închisoare. La 3 martie 2009, această hotărâre a fost anulată în recurs și, prin urmare, cauza a fost retrimisă pentru reexaminare în fața instanței de primă instanță. La 28 iunie 2010, această instanță a organizat o ședință. Ședințele ulterioare au avut loc la 18 august și 22 octombrie 2010, precum și la 3 februarie și 14 martie 2011. Lanțul din 10 mai 2011 a fost amânat din cauza neprezentării raportului de e-mail al reprezentantului. La 26 iulie, 22 septembrie, 3 noiembrie și 6 decembrie 2011, Tribunalul de District a organizat ședință. Prin hotărârea din 13 decembrie 2011, această instanță a declarat că este vinovată de faptele care i-au fost imputate și de pedeapsa cu închisoarea cu aceeași pedeapsă cu închisoarea ca și cea care i-a fost impusă anterior. La 11 martie 2013, această hotărâre a fost anulată în recurs, în consecință, cauza a fost retrimisă Tribunalului Districtual pentru reexaminare. La 22 septembrie 2014, această instanță a avut loc o audiere. Lanțul din 14 ianuarie 2015 a fost amânat pentru cauză de absență a pârâtului din partea pârâtului. Au avut loc la 9 februarie, 27 aprilie, 25 iunie, 15 septembrie, 8 și 28 octombrie 2015 și 2 decembrie 2015. Prin hotărârea din 11 decembrie 2015, Tribunalul de District l-a declarat vinovat de faptele care i-au fost reproșate, dar a renunțat la procedura de prescripție. Această hotărâre a făcut obiectul unui apel din partea Parchetului și a fost anulată la 24 iunie 2016, în consecință, cauza a fost retrimisă Tribunalului de Primă Instanță pentru o nouă reexaminare. La 25 februarie 2016, plângerea a fost respinsă de Tribunalul Regional din Varșovia, pe motiv că a fost observată o perioadă rezonabilă de timp. perioada scursă între 22 octombrie 2009 și 28 iunie 2010 a fost atribuită amânărilor repetate la cererea părților complexitatea cauzei și faptul că rezoluția acesteia depindea de obținerea în prealabil a mai multor expertize de către instanță au stat la baza anulărilor ulterioare ale hotărârilor judecătorești de primă instanță Tribunalul de District a organizat, fără întârziere, câteva audieri au fost amânate din motive imputabile părților. Lanțul din 29 noiembrie 2016 a fost amânat din cauza bolii expertului. Cele din 24 februarie, 23 martie, 16 mai și 21 iulie 2016 au fost, la rândul lor, la cererea pârâtului din 24 februarie, 23 martie 2016, 16 mai și 21 iulie 2016, printre altele, la cererea pârâtului din 17 august 2016 și din cauza neprezentării raportului de e-mail din partea expertului și a necesității de a proceda la audierea acestuia. Landul din 17 august 2016 a fost anulat la cererea pârâtului din 17 august 2016. La data de 23 noiembrie 2017, Tribunalul a amânat pronunțarea hotărârii la 5 decembrie 2017. Cu toate acestea, la 7 decembrie 2017, Tribunalul a decis să continue procesul, pe motiv că avea nevoie să obțină avizul unui expert cu privire la sănătatea mintală a pârâtului. În acea zi, tribunalul de district și-a pronunțat sentința. El l-a declarat vinovat de faptele care i-au fost reproșate și l-a condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare și la o retragere a permisului de conducere timp de șase ani. Reclamanții au depus o a doua plângere cu privire la durata procedurii, care a fost respinsă la 22 martie 2018, pe motiv că durata fazei de după data respingerii primei plângeri a reclamanților nu a fost prea lungă. GRIEF Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii penale împotriva autorului accidentului care a fost fatal fiicei lor și de lipsa de diligență a autorităților naționale care au studiat această procedură. Având în vedere durata procedurii penale diligente în speță, se poate considera că autoritățile naționale și-au îndeplinit obligațiile procedurale care le revin în temeiul articolului 2 din convenție (Anna Todorova c. Bulgaria, nr 23302/03, 24 mai 2011, punctul 83).
Communiquée le 7 février 2019
Requête n
o
34418/18
Grażyna OLEWIŃSKA et Janusz OLEWIŃSKI
contre la Pologne
introduite le 12 juillet 2018
Les requérants, M
me
Grażyna Olewińska et M. Janusz Olewiński, sont des ressortissants polonais, nés respectivement en 1955 et en 1953 et résidant à Siedlce.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.
En 2006, la fille des requérants, alors âgée de 24 ans, périt dans un accident de la circulation.
En février 2007, un acte d’accusation dirigé contre l’auteur présumé de cet accident fut introduit auprès du tribunal de district de Varsovie. Les requérants se constituèrent accusateurs subsidiaires dans la procédure pénale subséquente.
L’audience initialement fixée au 3 octobre 2007 fut reportée pour cause de non-comparution de l’accusé.
Les audiences subséquentes eurent lieu à intervalles réguliers. Celle du 9
juin 2008 fut reportée pour cause de non-présentation par l’expert de son rapport d’expertise dans le délai lui ayant été imparti à cette fin.
Par un jugement du 4 août 2008, le tribunal de district déclara l’accusé coupable des faits qui lui étaient reprochés et prononça à son encontre une peine de cinq ans d’emprisonnement.
Le 3 mars 2009, ce jugement fut annulé en appel et l’affaire fut par conséquent renvoyée pour réexamen devant le tribunal de première instance.
Le 28 juin 2010, ce tribunal tint une audience. Les audiences subséquentes eurent lieu les 18 août et 22 octobre 2010 ainsi que les 3
février et 14 mars 2011. L’audience du 10 mai 2011 fut reportée pour cause de non-présentation du rapport d’expertise par l’expert.
Les 26 juillet, 22 septembre, 3 novembre et 6 décembre 2011, le tribunal de district tint audience.
Par un jugement du 13 décembre 2011, ce tribunal déclara l’accusé coupable des faits qui lui étaient imputés et le punit de la même peine d’emprisonnement que celle qui lui avait été infligée auparavant.
Le 11 mars 2013, ce jugement fut annulé en appel, en conséquence de quoi l’affaire fut renvoyée au tribunal de district pour réexamen.
Le 22 septembre 2014, ce tribunal tint une audience. L’audience du 14
janvier 2015 fut reportée pour cause d’absence du défenseur de l’accusé. Les audiences subséquentes eurent lieu les 9 février, 27 avril, 25
juin, 15
septembre, 8 et 28 octobre et 2 décembre 2015.
Par un jugement du 11 décembre 2015, le tribunal de district déclara l’accusé coupable des faits qui lui étaient reprochés mais abandonna la procédure pour prescription. Ce jugement fit l’objet d’un appel du parquet et fut annulé le 24 juin 2016, en conséquence de quoi l’affaire fut renvoyée au tribunal de première instance pour un nouveau réexamen.
Les requérants déposèrent une plainte dénonçant la durée de la procédure. Le 25 février 2016, leur plainte fut rejetée par le tribunal régional de Varsovie, au motif qu’un délai raisonnable avait été observé. Dans ses attendus, le tribunal régional observait ce qui suit
:
–
le délai écoulé entre le 22 octobre 2009 et le 28 juin 2010 était imputable aux reports répétés d’audiences à la demande des parties
;
–
la complexité de l’affaire et le fait que la résolution de celle
‑
ci dépendait de l’obtention préalable de plusieurs expertises par le tribunal étaient à l’origine des annulations subséquentes des jugements de première instance
;
–
le tribunal de district avait procédé sans retard
;
–
quelques audiences avaient été reportées pour des raisons imputables aux parties.
L’audience du 29 novembre 2016 fut reportée pour cause de maladie de l’expert. Celles des 24 février, 23 mars, 16 mai et 21 juillet 2016 le furent à leur tour, entre autres, à la demande du défenseur de l’accusé et en raison du défaut de comparution de ce dernier, de la non-présentation du rapport d’expertise par l’expert et de la nécessité de procéder à l’audition de cet expert. L’audience du 17 août 2016 fut annulée à la demande du défenseur de l’accusé.
À l’issue de l’audience du 23 novembre 2017, le tribunal reporta le prononcé du jugement au 5 décembre 2017. Cependant, le 7 décembre 2017, il décida de poursuivre l’instruction du procès, au motif qu’il avait besoin de recueillir l’avis d’un expert sur la santé mentale de l’accusé. Le prononcé du jugement, initialement fixé au 9 janvier 2018, fut reporté au 13
janvier 2018.
Ce jour-là, le tribunal de district prononça son jugement. Il déclara l’accusé coupable des faits qui lui étaient reprochés et le condamna à une peine de trois ans d’emprisonnement et à un retrait de permis de conduire pendant six ans.
Les requérants déposèrent une seconde plainte relative à la durée de la procédure. Celle-ci fut rejetée le 22 mars 2018, au motif que la durée de la phase de la procédure postérieure à la date du rejet de la première plainte des requérants n’avait pas été excessivement longue.
GRIEF
Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants se plaignent de la durée de la procédure pénale dirigée contre l’auteur de l’accident ayant été fatal à leur fille et du manque de diligence des autorités nationales qui ont instruit cette procédure.
Compte tenu de la durée de la procédure pénale diligentée en l’espèce, peut-on considérer que les autorités nationales ont satisfait aux obligations procédurales leur incombant en application de l’article 2 de la Convention
? (
Anna Todorova c. Bulgarie
, n
o
23302/03, 24 mai 2011, § 83).