CtEDO 07.05.2025 Auto

BURCHARD AND SZYMCZAK v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
07.05.2025
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BURCHARD AND SZYMCZAK v. POLAND (CtEDO, 2025)
HUDOC · oficial

PRIMEI DECIZIE DECIZIE Adresele nr. 1470/22 și 20920/22 Grzegorz BURCHARD împotriva Poloniei și Dariusz SZYMCZAK împotriva Poloniei (a se vedea tabelul adăugat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiunea), ședința la 7 mai 2025 ca comitet al comitetului compus din: Georgios A. Serghides , Președintele Frédéric Krenc, Alain Chablais , judecători și Viktoriya Maradudina, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere declarațiile prezentate de Guvernul contestat care solicită Curții să atace cererile din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Lista reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție de încălcarea dreptului lor la o audiere de către un „judecător independent și imparțial instituit prin lege”, deoarece cazurile lor civile sau penale au fost hotărâte de diferite formații ale Curții Supreme, compuse de judecători desemnați la această instanță de către președintele Poloniei, în conformitate cu recomandarea Consiliului Național al Judiciilor ( Krajowa Rada Sādownictwa , „CNJ” , astfel cum s-a stabilit în temeiul Legii de modificare a NCJ și a anumitor alte statute din 8 decembrie 2017 . Punerile au fost comunicate guvernului polonez (“Guvernul” ). DREPTUL având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor legate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din Convenție. În fiecare caz, Guvernul a recunoscut încălcarea dreptului la un tribunal independent și imparțial instituit prin lege în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, oferindu-se să plătească fiecăruia dintre solicitanți suma indicată în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 §§ 1 litera (c) din Convenția. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Reclamanții au fost trimiși termenii declarațiilor unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarațiilor. Curtea observă că art. 37 §§ § (c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la dreptul la o audiere de către un „cort independent și imparțial instituit prin lege” protejat de art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea Guðmundur Andri Ástráðsson c. Islanda [GC], nr. 26374/18, § 214). În ceea ce privește Polonia, deficiențele procedurii de numire a judecătorilor Curții Supreme, care au dus la încălcarea dreptului reclamantului la o audiere de către un „cort independent și imparțial instituit prin lege” protejat de art. 6 § 1 din Convenție, au fost instituite în ceea ce privește diferitele Camere ale Curții Supreme: Camera disciplinară (a se vedea Reczkowicz c. Polonia , nr. 43447/19 , 22 iulie 2021 , Camera de revizuire extraordinară și afaceri publice (a se vedea Dolińska-Ficek și Ozimek c. Polonia , nr. 49868/19 și 57511/19 , 8 noiembrie 2021 , precum și formațiile Camerei Civile (a se vedea Advance Pharma sp. z o.o v. Polonia , nr. 1469/20 , 3 februarie 2022 ). În hotărârea sa pilot în cazul Wałęsa c. Polonia (nr. 50849/21, 23 noiembrie 2023), Curtea a enumerat mai multe probleme sistemice interrelaționate care au implicat încălcări repetate ale principiilor fundamentale ale statului de drept, separarea puterilor și independența justiției. Curtea a examinat recent declarațiile unilaterale prezentate de Guvern în cazuri identice împotriva Poloniei și consideră că concluziile sale sunt aplicabile direct pentru cazurile în cauză (a se vedea Dudek și Lazur c. Polonia (dec.), nr. 41097/20 și 395777/22, 8 octombrie 2024). Curtea remarcă că declarațiile guvernului în prezent conțin, în primul rând, o recunoaștere necondiționată a încălcării articolului 6 § 1 din Convenție privind dreptul „la un tribunal independent și imparțial instituit prin lege.” În al doilea rând, Guvernul se angajează să plătească reclamanților sumele care sunt conforme cu sumele atribuite în cazuri similare. În ceea ce privește primul reclamant, dl Grzegorz Burchard, Curtea constată că suma propusă de Guvern a reflectat afirmația reclamantului în ceea ce privește prejudiciile morale efectuate la 8 ianuarie 2023, împreună cu observațiile sale privind admisibilitatea și meritul. Prin urmare, Curtea constată că admiterile din declarațiile guvernamentale, precum și cuantumul compensației propuse, consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 alineatul (1) litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererilor (art. 37 § în amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile pot fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cererile din lista cazurilor. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; ia act de termenii declarațiilor guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din convenție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 28 mai 2025. Viktoriya Maradudina Georgios A. Serghides Președintele adjunct secretar interimar APENDIX nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația Reprezentantului Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, dacă există Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 1470/22 22/12/2021 Grzegorz BURCHARD Filipczak Krzysztof Čódש 24/02/2025 31/03/2025 5.000 209220/22 04/04/2022 Dariusz SZYMCZAK 1965 Czernigiewicz Agnieszka Čód

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă