- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 17 iunie 2019
- Stat pârât
- NOR
- Concluzia
- Comunicată guvernului
E.M. și alții împotriva Norvegiei
Traducere în română Auto
Comunicat la 17 iunie 2019 SECȚIUNE Cererea nr. 53471/17 E.M. și alții împotriva Norvegiei depusă la 18 iulie 2017 OBIECTUL CAUZUL PRIVIND procedurile în care a fost susținută un ordin de îngrijire pentru doi copii, drepturile de contact pentru mama lor au fost refuzate și responsabilitatea parentală a acestuia pentru unul dintre copii au fost retrase Reclamanții se plâng că cele de mai sus au implicat o interferență inutilă cu dreptul lor la respectarea vieții familiale în temeiul articolului 8 din Convenție. A existat vreo ingerință în dreptul reclamanților de a respecta viața lor de familie în temeiul articolului 8 § 1 din Convenție și, dacă da, a fost interferența în conformitate cu legea și necesară pentru a urmări un obiectiv legitim în temeiul celui de-al doilea paragraf din această dispoziție?
(A se vedea, printre altele, Jansen c. Norvegia , nr. 2822/16, 6 septembrie 2018; și K. și T. c. Finlanda) [GC], nr. 25702/94, §§ 177-179, CEDO 2001 VII.)
Communicated on 17 June 2019
SECOND SECTION
Application no. 53471/17 E.M. and Others against Norway lodged on 18 July 2017
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns proceedings in which a care order for two children was upheld, contact rights for their mother were refused and the latter’s parental responsibilities for one of the children were withdrawn The applicants complain that the above entailed an unnecessary interference with their right to respect for family life under Article 8 of the Convention. QUESTIONS tO THE PARTIES Has there been an interference with the applicants’ right to respect for their family life under Article 8 § 1 of the Convention and, if yes, was the interference in accordance with the law and necessary in order to pursue a legitimate aim under the second paragraph of that provision? (See, inter alia , Jansen v. Norway , no. 2822/16, 6 September 2018; and K. and T. v. Finland [GC], no. 25702/94, §§ 177-179, ECHR 2001 ‑ VII.)