3ra-135/26 — Anularea actului administrativ

La 19 decembrie 2024, Elama Egiemeke Casmir, reprezentat de avocatul Ștefan Șevciuc, s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, solicitând anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil (f. d. 5–6).

În motivarea acțiunii, a indicat că este originar din Nigeria, orașul Benin. La 21 octombrie 2024, s-a adresat Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie, cu o cerere privind acordarea azilului în Republica Moldova. Prin decizia nr. 7792/24/DAA din 10 decembrie 2024, emisă de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie, cererea de azil a fost respinsă, decizia fiind comunicată la 13 decembrie 2024.

În opinia reclamantului, decizia este neîntemeiată și prin aceasta s-a încălcat grav un șir de principii fundamentale.

Reclamantul a indicat că, raportat la situația de fapt expusă în cadrul interviului realizat de Direcția azil și apatridie a Inspectoratului General pentru Migrație, se evidențiază un șir de circumstanțe importante care nu au fost luate în considerare în Decizia nr. 7792/24/DAA din 10 decembrie 2024.

A invocat că motivul plecării din țara de origine îl constituie conflictul armat dintre grupările teroriste palestiniene și forțele armate ale Israelului. Nu dorește să revină în țara de origine, deoarece nu se simte în siguranță și are temeri pentru viața și libertatea sa.

Reclamantul a precizat, în cadrul interviului, că la 12 octombrie 2024 a părăsit Nigeria și a venit în Republica Moldova din motive politice. În perioadele 2008–2013 și 2021–2022 a locuit în Ucraina. Totodată, a menționat că problemele sale au început atunci când a publicat pe rețelele de socializare fotografii și înregistrări video primite de la prietenii săi, care reflectau uciderea creștinilor de către musulmani. În anul 2010 și-a deschis un magazin online, care, în urma acestor postări, a fost închis de autoritățile nigeriene. În anul 2020 a fost atacat și agresat 1 fizic, iar automobilul său a fost distrus. Astfel, în luna octombrie 2024 a decis să părăsească Nigeria și să ajungă în Ucraina, însă nu i s-a permis intrarea în Republica Moldova.

A reiterat că nu dorește să revină în țara de origine, deoarece nu se simte în siguranță și are temeri pentru viața și libertatea sa.

În drept, reclamantul a făcut referire la art. 39, 60, 189, 196, 206, 211, 212, 221, 222, 224 alin. (1) lit. a), b) din Codul administrativ, precum și la art. 11 alin. (2), art. 16 lit. a), art. 17, art. 28 lit. a), art. 42 alin. (2), art. 43 alin. (2), art. 44, art. 45 alin. (2), (3), art. 46 alin. (1), art. 48 alin. (1), art. 61 alin. (1) din Legea nr. 270 privind azilul în Republica Moldova.

La 3 martie 2026, prin intermediul poștei electronice Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Inspectoratului General pentru Migrație copia recursului (f. d. 9, vol. II).

Prin referinţă depusă prin intermediul poștei electronice la 6 martie 2026, Inspectoratul General pentru Migraţie, a solicitat respingerea recursului.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 246 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs”.

Art. 62 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr.270/18.12.2008 „În procedură rapidă se examinează următoarele cereri de azil: a) abuzive; b) evident nefondate; c) înaintate de persoane care, prin activitatea sau prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică; d) înaintate de persoana care se află în procedură de extrădare.”

Art. 63 alin. (1) și (2) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008: 3 „Cererea de azil este considerată abuzivă dacă: a) solicitantul a indus în eroare autorităţile în ceea ce priveşte identitatea şi/sau cetăţenia sa, şi/sau autenticitatea documentelor sale, prezentînd informaţii sau documente false ori tăinuind informaţii şi documente relevante care ar fi putut avea o influenţă nefavorabilă asupra deciziei; b) solicitantul a depus o altă cerere de azil, furnizînd alte date personale; c) solicitantul nu a furnizat nici o informaţie care să stabilească cu un grad rezonabil de certitudine identitatea sau cetăţenia sa ori nu a prezentat cu rea-credinţă acte de identitate sau documente de călătorie care ar fi fost de ajutor la stabilirea identităţii sau a cetăţeniei sale; d) solicitantul a depus cerere numai pentru a amîna sau a împiedica punerea în executare a unei decizii anterioare sau iminente care ar conduce la expulzarea sa. (2) Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă: a) solicitantul a făcut declaraţii incoerente, contradictorii, puţin plauzibile sau insuficiente, care fac, în mod cert, neconvingătoare afirmaţia sa că a fost supus unor persecuţii; b) solicitantul a depus o cerere nouă în care nu invocă noi elemente relevante cu privire la situaţia sa personală ori la situaţia din ţara sa de origine; c) solicitantul a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în mod ilegal ori şi-a prelungit ilegal şederea şi, fără un motiv valabil, nu s-a prezentat la autorităţi şi/sau nu a depus cerere de azil cît mai curînd posibil, avînd în vedere circumstanţele intrării sale în teritoriu”.

Art. 65 alin. (5) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008: „(5) Cererile de apel se examinează în procedură scrisă în termen de până la 30 de zile de la data intentării procedurii de apel, în condiţiile examinării cauzei în primă instanţă. Instanţa de apel poate dispune citarea participanţilor la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar. Deciziile instanţei de apel nu se supun recursului, fiind definitive şi irevocabile de la data pronunţării”.

Prin decizia nr. 7792/24/DAA din 10 decembrie 2024, emisă de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie, cererea de azil formulate de Elama Egiemeke Casmir, reprezentat de avocatul Ştefan Şevciuc a fost respinsă, în temeiul art. 62 lit. a), art. 63 lit. d) din Legea privind azilul în Republica Moldova.

Litigiile privind cererile de azil sunt examinate în procedura rapidă fiind generate de normele speciale prevăzute în procedură rapidă conform capitolului 4 VI, secțiunea a 3-a (art. 62 și 63) – „Procedura rapidă” din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270/18.12.2008 care derogă de Codul administrativ şi sunt menite să asigure celeritatea examinării.

Prin hotărârea din 27 ianuarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, a fost admisă acţiunea privind anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil formulată de Elama Egiemeke Casmir, reprezentat de avocatul Ştefan Şevciuc.

Prin decizia din 4 iunie 2025, apelul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație, s-a admis. S-a casat integral hotărârea din 27 ianuarie 2025 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă decizie prin care acțiunea înaintată de Elama Egiemeke Casmir s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 17 decembrie 2025, Elama Egiemeke Casmir, reprezentat de avocatul Ştefan Şevciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că decizia Curţii de Apel Centru contestată este irevocabilă şi nu formează obiectul recursului în sensul capitolului V din Codul administrativ și prin urmare recursul este inadmisibil în conformitate cu prevederile art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 65 alin. (5) din Legea nr. 270/2008, deciziile instanței de apel pronunțate în asemenea cauze nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la data pronunțării.

Prin urmare, având în vedere că prezenta cauză a fost examinată în procedură rapidă, instanţa de recurs constată că recursul depus de Elama Egiemeke Casmir, reprezentat de avocatul Ştefan Şevciuc a fost formulat contrar dispozițiilor legale, ceea ce impune declararea inadmisibilității acestuia, întrucât acesta vizează o decizie a Curţii de Apel Centru care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu recurs.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie învederează că această teză rămâne a fi valabilă chiar dacă în conținutul deciziei instanţei de apel este indicat că decizia este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Or, determinarea căii de atac aplicabile nu se face în temeiul mențiunilor cuprinse în dispozitivul actului atacat, ci în conformitate cu prevederile legii. O eventuală indicare eronată a căii de atac în cuprinsul actului de dispoziție atacat nu conferă dreptul de a recurge la o cale de atac neprevăzută de lege, iar instanța ierarhic superioară nu este ținută de o asemenea indicație.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Codul administrativ. 5